Mii de accidente rutiere grave se înregistrează anual pe drumurile României, imaginea țării noastre fiind în continuare pătată de “drumurile morții”, în timp ce investițiile în siguranța rutieră sunt insuficieente, dezvăluind nepăsarea decidenților politici.
În anul 2023, la nivel național, au fost înregistrate 4.525 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.545 de persoane și rănirea gravă a altor 3.535.
Comparativ cu anul 2022, au fost înregistrate cu 190 mai puține accidente, cu 88 mai puține persoane decedate și cu 160 mai puține persoane rănite grav, potrivit datelor prezentate de Poliția Română.
“Cele mai periculoase drumuri din România: DN2, DN1, DN7. Vorbim de cele mai circulate drumuri din România, acest fapt rezultă din datele CNAIR”, precizează organizatorii conferinței “Drumurile sigure salvează vieți”, într-un comunicat de presă emis cotidianului național “România liberă”.
Potrivit aceleiași surse, cele mai grave accidente se produc în zonele unde nu există elemente de siguranță rutieră corespunzătoare, unde există șansa unui impact frontal.
Importanța parapetelor
În ultimii cinci ani, pe drumurile naționale au fost montate peste 240 km de parapete de beton pe “drumurile morții”, în zonele “negre” unde au avut loc cele mai grave accidente, se mai precizează în comunicatul citat.
În perioada 2012-2022, pe DN2-București-Iași, au fost înregistrare aproape 1.000 de accidente cu persoane decedate.
“Pe drumurile din România mor oameni cât la alții în războaie. România, din păcate, se situează la nivelul Uniunii Europene pe primul loc la numărul de victime provenite din evenimentele rutiere. Pe zona de siguranță rutieră România stă cel mai rău din toată Europa. În ultimele două decenii (2001 -2021), aproape 45.000 de români au murit pe șoselele din România, cu un minimum în 2014 (1.900 de decese) şi un maximum în anul 2008 (3.000 de decese)”, se mai precizează în comunicatul de presă.
Una dintre cele mai importante concluzii ale dezbaterii organizate la Palatul Parlamentului, la care au participat, printre alții, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, parlamentari din comisiile de Transporturi ale celor două camere, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri din domeniu, a fost că drumurile pe care au fost montate parapete de beton între sensurile de circulație sunt mult mai sigure.
Amenzi acordate
Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române susțin că principalele cauze pentru producerea accidentelor sunt neatenția pietonilor și viteza excesivă a autovehiculelor.
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI), obținute de “România liberă”, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, la nivel național, structurile de poliție rutieră au executat 58.385 de acțiuni, cu 4.624 mai multe față de anul 2022 (+8,6%).
Totodată, în anul 2023, au fost reținute 225.887 de permise de conducere, dintre care 16.780 pentru contravenția de conducere sub influența băuturilor alcoolice și au fost descoperite 8.368 de infracțiuni de conducere sub influența băuturilor alcoolice, însumând, astfel, 25.148 de fapte de încălcare a legislației din cauza consumului de alcool.
De asemenea, pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 195/2002, au fost aplicate 1.903.407 sancțiuni, 49.287 de sancțiuni aplicate fiind prevăzute de alte acte normative.
Au fost constatate 53.961 de infracțiuni privind siguranța circulaţiei pe drumurile publice, cele mai multe fiind reprezentate de infracţiunile privind conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului 8.368 (15,5%), pe linia conducerii fără permis de conducere – 4.702 (8,7%), urmate de conducerea sub influența substanțelor psihoactive – 3.699 (7%).
În urma măsurilor aplicate, structurile de poliție rutieră au reținut 225.887 de permise de conducere, au retras 85.352 de certificate de înmatriculare/înregistrare, respectiv 14.186 de plăcuțe de înmatriculare și au anulat 8.555 de permise de conducere.
Poliția Română a investit în modernizarea instituțională, cu finanțare nerambursabilă, având ca obiectiv creșterea gradului de siguranță rutieră.
Astfel, prin intermediul proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă, Poliția Română a fost dotată, în anul 2023, cu 500 de autospeciale, 250 de aparate pentru măsurarea vitezei, 244 de aparate drug-test, 4.000 de tablete, 1.400 de imprimante termice, un sistem de colectare a datelor din trafic, 75 de motociclete, 200 de kituri de semnalizare, 200 de sisteme de cercetare la fața locului, 800 de etilometre, 1.000 de stații de lucru desktop, 200 de stații de comunicații portabile, 50 de softuri tahograf și 50 de laptopuri rigidizate.
În domeniul educativ-preventiv, au fost încheiate 212 parteneriate, fiind înregistrate 5.040 de participări la ore de educație rutieră, în 3.231 de unități de învățământ, tipărite aproximativ 22.000 de materiale cu tematică educativ – preventivă și desfășurate 8.980 de activități prin intermediul mass-media.
„Noi, ca minister, pe lângă elementele strategice pe care le-am aprobat în ultimii ani, respectiv strategia naţională privind siguranţa rutieră, care se axează în special pe politica europeană, adică pornind de la analiza cauzelor şi nu a efectelor, şi mergem pe politica europeană – viziune zero: zero accidente, zero persoane decedate – rolul nostru este să dăm viaţă vieţii şi mai ales calitate vieţii. Şi la asta lucrăm acum. Şi cred că cei 550 km de autostrăzi aflaţi în prezent în lucru şi drumuri expres şi încă 1.000 km aflaţi în proiectare avansată spun multe. Nu vreau să uit şi de cele 300 de contracte de modernizare a căii ferate, pentru că ele vor avea un rol pozitiv în creşterea siguranţei rutiere. Lăsând la o parte impactul asupra mediului, avem certitudinea că, atunci când calea ferată va oferi condiţii de viteză şi condiţii bune comerciale, va prelua mult din traficul greu”, a declarat Mariana Ioniţă, secretar general în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI).
În acest context, ea a precizat că în 2024 pe autostrada Sibiu-Piteşti se va lucra „de la un cap la altul”, deci şi pe loturile 2 şi 3, iar câţiva ani „trebuie să avem răbdare”.
„Aţi vorbit de DN2 spre Bacău. Şi eu merg la Focşani foarte des şi, într-adevăr, este cel mai periculos drum, din punctul meu de vedere, şi mai ales noaptea. De Valea Oltului nu mai vorbim acum. Vă rugăm să ne toleraţi cu Valea Oltului, pentru că, pe lângă traficul acela infernal, se adaugă şi cel generat de transportul materialelor de construcţii spre şantiere. Şi anul acesta vă informăm că începe tot Sibiu-Piteşti, de la un cap la altul, adică se va lucra şi la loturile 2 şi 3, în zona tunelurilor. Deci, câţiva ani trebuie să avem răbdare”, a subliniat Ioniţă.
Revenind la DN2, Mariana Ioniţă a menţionat că traficul pe acest drum va fi mult mai descongestionat din 2026, când autostrada A7 va fi gata, cel puţin până la Paşcani, conform termenelor.
„Acum traficul pe DN2 este infernal, Waze-ul te duce prin Mizil din acest motiv. Dar eu mă bucur, şi de asta am adus în discuţie DN2, ca să vedeţi că ne gândim la ce se întâmplă în viitor şi cum o să eliminăm aceste accidente. La Buzău se vede primul nod rutier de descărcare a autostrăzii A7 şi, aşa cum ne-am angajat, autostrada va fi gata, cel puţin până la Paşcani, în 2026 cel târziu. Şi atunci probabil DN2 va fi mult mai descongestionat. Depinde acum şi de măsurile coercitive pe care poliţia rutieră le va implementa în următorii ani, inclusiv pe autostrăzi, pentru că se vede că şi pe autostrăzi sunt multe accidente”, a subliniat oficialul MTI.
Ioniță a susţinut, totodată, că şi legătura între DN2 şi Autostrada Soarelui va fi finalizată, după ce mai multe contracte au fost realizate.
„În ce priveşte Centura Bucureşti, de la Voluntari, acolo şi fluctuaţia politică şi dorinţa colegilor de a face repede lucrurile au dus la documentaţii imature, cum zicem noi. Studiul de fezabilitate, documentaţia tehnică, proiectul tehnic sunt foarte importante pentru a asigura o implementare rapidă şi lină a execuţiei lucrărilor. Dar atunci când se fac documentaţii care nu au în vedere situaţia reală, existenţa utilităţilor şi faci deja un contract de proiectare şi execuţie, având şi o Lege a achiziţiilor publice care-ţi impune nişte limite, nu poţi să te duci mai departe cu contractul şi din acest motiv s-au tot reziliat contractele acolo. Acum s-a lucrat la o documentaţie bună şi sperăm că şi legătura aceea între DN2 şi Autostrada Soarelui va fi finalizată”, a explicat Ioniţă.
În opinia secretarului general, ar trebui demarată o campanie în rândul copiilor, pentru a fi conştientizaţi cu privire la ce înseamnă să conduci sub influenţa băuturilor alcoolice sau a drogurilor.
„Mă bucur din suflet că presa se orientează spre zona asta, poate vă concentraţi mai mult în următorii ani pe educaţie, a participa împreună cu cei îndrituiţi la educarea populaţiei. Încă de la grădiniţă să pornim cu educaţia. (…) Ce-ar fi să facem o caravană a siguranţei rutiere şi să mergem împreună – societate civilă, minister, autorităţi locale, presă – să începem să povestim copiilor în toată ţara, să le prezentăm proiectele noastre, să facem ziua porţilor deschise pe şantiere, ca să înţeleagă şi ei cum vom îmbunătăţi calitatea asta a transportului în România şi în acelaşi timp să se formeze. Pe cei adulţi nu putem decât cu sprijinul poliţiei să îi conştientizăm şi cred că o lege ca aceea promovată de domnul senator (Robert Cazanciuc, Legea Anastasia – n. r.) va avea un impact deosebit în următorii ani”, a susţinut aceasta.
Mariana Ioniţă a subliniat că după pandemie a crescut numărul de accidente pe drumurile publice din cauza numărului mare de tiruri care vin dinspre Ucraina.
„V-am pus aici o evoluţie accidentelor rutiere pe DN2. Mi-au dat-o colegii mei de la Compania de Drumuri, tocmai ca să vă arătăm fluctuaţia. În 2020 a fost pandemia şi apoi se poate vedea că a crescut numărul de accidente din cauza numărului mare de tiruri care vin dinspre Ucraina cu mărfuri”, a susţinut ea.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
