16.5 C
București
sâmbătă, 11 mai 2024
AcasăEconomieEconomie internăPNRR, o sabie cu două tăișuri. Riscăm să pierdem proiecte de zeci...

PNRR, o sabie cu două tăișuri. Riscăm să pierdem proiecte de zeci de miliarde de euro

România este în continuare repetentă la absorbția fonduriloe europene și a proiectelor majore de țară. Deși la prima vedere, ar părea că țara este un șantier, sunt lucrări făcute pe ultima sută de metri înainte de alegeri. De altfel, din cele 9.15 miliarde de euro primite prin PNRR până acum, țara noastră a cheltuit abia 1.1 miliarde, adică abia 10 procente și trebuie să investim cele 28 de miliarde până în 2026, în luna august.

Dacă nu am reușit să intrăm mai repede în Schengen, speram să o facem în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), doar că și aici termenul a fost devansat cu încă un an, adică 2026. Premierul Marcel Ciolacu spunea că ne vor ajuta fondurile din PNRR ca să ne îndeplinim cerințele pentru a intra în OCDE, doar că proiectele făcute cu fonduri euopene ar putea rămâne doar pe hârtie.

Anul trecut, România nu a încasat niciun euro din PNRR. Din cele 15 miliarde de euro pe care am fi putut să le încasăm până astăzi, am obținut doar 9,4 miliarde, iar Guvernul a cheltuit efectiv puțin peste 1 miliard.

Întârzierea cu care Guvernul PSD-PNL îndeplinește jaloanele din PNRR pune în pericol fluxul de fonduri europene care ar trebui să alimenteze investițiile esențiale pentru modernizarea României: 11.400 de școli, 25 de spitale și 25 de unități de terapie intensivă neonatală.

„Din cinci cereri de plată pe care România le putea depune până în prezent din PNRR, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană, Guvernul PSD-PNL nu a depus decât trei și nu a încasat banii decât pentru două. Cererea de plată numărul 3, ultima depusă, are și ea probleme, la fel ca precedentele, pentru că jaloanele nu au fost îndeplinite conform angajamentelor asumate”, spune Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR.

Din Cererea de plată numărul 3, oficialii de la Bruxelles au obiecții în special față de numirile făcute la conducerea companiilor din energie și la agenția care urmează să monitorizeze companiile de stat. De asemenea, Comisia este nemulțumită de faptul că Guvernul PSD-PNL continuă să încerce să fenteze PNRR și să scoată o serie de companii și agenții aflate în subordinea sa de sub prevederile legislației privind companiile de stat. Jalonul din PNRR prevede că aceste instituții, fără excepție, vor funcționa cu respectarea principiilor guvernanței corporative.

„Atunci când USR a conceput PNRR, a introdus un criteriu clar: reforma instituțiilor statului și numirea profesioniștilor la conducere. Este o reformă obligatorie pe care PSD-PNL refuză să o implementeze. Vor ca RA-APPS să fie în continuare exceptată de la regulile de transparență. Este instituția care îi pregătește palatul lui Klaus Iohannis după terminarea mandatului. O renovare de 9 milioane de euro, un contract secretizat, dispreț față de români și față de banii publici”, declară președintele USR, Cătălin Drulă.

Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a transmis miercuri că cererea de plată numărul 3 din PNRR nu este blocată, iar autorităţile din România sunt în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor.

„Cererea de plată 3 nu este blocată. Suntem în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene, aşa cum am fost la fiecare cerere de plată şi cum e parcursul firesc al aprobării îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor din PNRR. Fiecare minister coordonator de reformă are dialog cu CE, actualizări de informaţii şi stadiul jaloanelor. Ne aşteptăm la finalizarea cu succes a procesului şi intrarea banilor în bugetul ţării”, a transmis, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu

Cea de-a treia cerere de plată, potrivit planului ajustat, are o valoare totală de 2.669.705.062 EUR (1.858.678.580 EUR sub formă de granturi şi 811.026.482 EUR sub formă de împrumuturi) şi acoperă un număr total de 74 ţinte/jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022.

MIPE precizeqază că sumele aferente cererii de plată nr. 3 se vor adăuga sumei de 9,1 miliarde euro încasată pe PNRR până în prezent de România, reprezentând pre-finanţarea în procent de 13% cu o valoare de 3,79 miliarde euro, cererea de plată numărul 1 cu o valoare de 2,56 miliarde euro şi cererea de plată numărul 2 cu o valoare de 2,75 miliarde euro. Odată finalizată procedura de plată pentru cererea de plată nr.3 România urmează să transmită cea de-a patra cerere de plată în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro aferentă îndeplinirii a 46 de ţinte şi jaloane.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Cristina
Cristina
Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite

VIDEO. Mesajul lui Mbappe. Francezul a anunțat oficial că va părăsi PSG. “Este ultimul meu an”

După șase ani de activitate la Paris Saint-Germain, Kylian Mbappe (25 de ani) a luat decizia de a pleca. Speculațiile din presa internațională s-au...

Prefect Prahova: Zona din jurul craterului de la Slănic dă semne de stabilizare

La fața locului încă se efectuează măsurători și expertize, iar din primele concluzii zona dă semne de stabilizare, afirmă prefectul județului Prahova, Emil Drăgănescu,...

După căpșuni franțuzești, orez sârbesc și gulaș unguresc, avionul lui Xi a avut propulsie bio

Ilustrație: Marian Avramescu Președintele Republicii Populare Chineze și al Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, a avut noroc că avioanele de linie supersonice nu au...
Ultima oră
Pe aceeași temă