4.9 C
București
duminică, 24 noiembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoFraudă de 40 de milioane de dolari în afacerile cu armament ale...

Fraudă de 40 de milioane de dolari în afacerile cu armament ale Ucrainei. Ar putea fi implicată o firmă din Bulgaria sau din România

Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat oficial că derulează o anchetă, împreună cu Ministerul Apărării și cu Procuratura Generală, cu privire la o afacere de cumpărare de obuze care ar fi trebuit să ajungă în dotarea armatei ucrainene, dar care s-a încheiat cu o fraudă de circa 39 – 40 de milioane de dolari.

Corupția este un fenomen vechi în Ucraina, care a continuat și, poate, chiar s-a agravat după declanșarea actualului război al Rusiei împotriva Ucrainei. Problema este cunoscută inclusiv la nivelul instituțiilor europene și reprezintă, de altfel, una dintre marile piedici în calea integrării Ucrainei în UE. Cel mai recent, chiar Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că lucrează la o anchetă, în colaborare cu Ministerul Apărării și cu Procuratura Generală de la Kiev. Ancheta îi vizează pe unii actuali sau foști responsabili din Ministerul Apărării și din întreprinderea Lviv Arsenal, „care au furat aproape 1,5 miliarde UAH la achiziția de obuze”. Suma de 1,5 miliarde de grivne echivalează cu 39 – 40 de milioane de dolari.

Despre această anchetă, SBU a postat un comunicat de presă, pe propriul site, în ziua de 25 ianuarie 2024, apoi, foarte interesant, a revenit cu precizări suplimentare, într-un mesaj postat pe facebook, în ziua de 27 ianuarie 2024. SBU afirmă că șefi din Ministerul Apărării au semnat, în august 2022 (la șase luni după ce începuse războiul cu Rusia), un contract cu Lviv Arsenal, pe baza căruia armata ucraineană ar fi urmat să primească 100.000 de lovituri (proiectile) de mortier, de calibrul 82 de milimetri și 120 de milimetri. Imediat după aceea, Ministerul Apărării, sub semnătura ministrului Oleksii Reznikov, ar fi transferat integral banii către Lviv Arsenal, care la rândul ei a transferat banii către o firmă străină, „din Balcani”, care ar fi urmat să producă muniția comandată. Dar armata ucraineană n-a primit niciun proiectil dintre cele prevăzute în contract. Oleksii Reznikov a fost ministru al Apărării în Ucraina în perioada noiembrie 2021 – septembrie 2023, când președintele Zelenski l-a demis din fruntea Ministerului Apărării. „Cred că Ministerul are nevoie de noi abordări şi de alte formate de interacţiune atât cu armata, cât şi cu societatea în general”, sublinia la acel moment președintele Zelenski. Actualul ministru al Apărării, care colaborează cu SBU în ancheta referitoare la frauda cu muniție, este Rustem Umerov.

SBU afirmă că Direcția sa de Contrainformații a descoperit această schemă de fraudă, care implica și Ministerul Apărării, în decembrie 2023 și că ar fi reușit să recupereze suma de 1,5 miliarde UAH. Ciudat este însă faptul că, mult înainte, în iulie 2023, publicația „Ukrainska Pravda” difuza un articol în care vorbea despre un contract dubios, în valoare de 40 de milioane de dolari, pe baza căruia armata trebuia să primească proiectile de la firma Lviv Arsenal însă nu primise nimic. S-ar zice, așadar, că SBU a aflat despre această fraudă la cinci luni după ce jurnaliștii din Ucraina au scris despre ea.

Sursele menționate, din Ucraina, nu indică numele firmei străine care ar fi încasat banii pentru a produce, în schimb, lovituri de mortier pentru armata ucraineană. Se spune, pe de o parte, că este vorba de o firmă din Balcani, iar pe de altă parte că ar vorba de o firmă dintr-o țară UE. Din corelarea acestor două informații rezultă că firma poate fi din Bulgaria sau din România. Într-adevăr, există cel puțin o firmă din Bulgaria și cel puțin o firmă din România care produc proiectile de mortier de ambele calibre – atât de 82 cât și de 120 de milimetri. Industria de apărare din ambele țări ar fi putut exporta asemenea proiectile către Ucraina, în condițiile în care și România și Bulgaria susțin Ucraina în războiul ei contra Rusiei. Dar până în acest moment, nici autoritățile României, nici cele ale Bulgariei nu au reacționat față de informațiile difuzate de presa din Ucraina și de serviciul de securitate al Ucrainei, SBU.

Cu privire la România, se știe chiar că autoritățile de la București au evitat în mod constant să ofere detalii despre sprijinul militar pe care-l oferă Ucrainei, susținând că detalii despre acest sprijin s-ar putea face publice doar după ce războiul dintre Ucraina și Rusia se va încheia.

În mesajul pe care-l transmitea la sfârșitul anului 2023, președintele Zelenski anunța că în anul 2024 industria de apărare a Ucrainei va avea o producție uriașă, care va fi utilizată în războiul contra Rusiei. Șeful statului ucrainean menționa inclusiv producerea de proiectile pentru artilerie dar nu făcea nicio referire la problemele din acest sector al industriei.

„Inamicul va simți mânia producției noastre interne. Armele noastre, echipamentele noastre, artileria, obuzele noastre, dronele noastre, „salutările” noastre navale către inamic și cel puțin un milion de drone FPV ucrainene”

Volodimir Zelenski,

Președintele Ucrainei

În octombrie 2023, deci chiar în perioada în care instituțiile de stat ale Ucrainei începeau să culeagă date despre frauda din domeniul aprovizionării cu muniție pentru armată, un fost președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, opina că Ucraina nu poate fi primită în UE până ce nu-și atenuează problemele legate de corupție.

„Oricine a avut vreo legătură cu Ucraina știe că aceasta este o țară coruptă la toate nivelurile societății. În ciuda eforturilor, nu este eligibilă să se alăture Uniunii Europene și are nevoie de procese interne masive de reformă”

Jean-Claude Juncker,

Fost președinte al Comisiei Europene

Juncker cerea ca ucrainenii care suferă din cauza războiului să nu fie amăgiți cu lozinci despre primirea rapidă a Ucrainei în UE, întrucât primirea rapidă n-ar fi bună nici pentru UE nici pentru Ucraina.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Unde votezi? Reguli generale pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile prezidențiale

Regulile generale prevăd că fiecare alegător votează la secția arondată domiciliului sau reședinței Pentru a afla secția la care sunt înregistrați, cetățenii pot utiliza aplicația...

David Popovici și Selly, apeluri către români în ziua alegerilor prezidențiale: „Hai la vot!”

Campionul olimpic la înot David Popovici a votat duminică, în primul tur al alegerilor prezidențiale, și a transmis un mesaj mobilizator către români. Și...

Studiu: 40% dintre angajații români care lucrează în ture, se confruntă cu epuizare constantă

Un studiu recent realizat de Centrul de Formare Profesională APSAP, preluat de Agerpres, arată că patru din zece angajați români care lucrează în ture,...
Ultima oră
Pe aceeași temă