“Banca Naţională a României (BNR) organizează miercuri, 17 aprilie a.c., în intervalul 11:00 – 19:00, „Ziua porţilor deschise”. Cu ocazia împlinirii a 139 de ani de la înfiinţare, BNR deschide vizitatorilor Palatul Vechi din Bucureşti, precum şi sucursale regionale şi agenţii ale BNR din teritoriu”, anunţă instituţia.
Cei interesaţi vor avea acces în Palatul Vechi al Băncii Naţionale, situat în Centrul Vechi din Bucureşti, cu intrare din Str. Lipscani, nr. 25 şi vor putea explora Sala Consiliului de Administraţie şi vechiul cabinet al Guvernatorului, Sala de Marmură, colecţia numismatică şi expoziţiile: „Istoria leului”, „Banca Naţională a României şi Marea Unire”, „Istoria bancnotei româneşti” şi „TezAur”.
Amenajată în cadrul Muzeului BNR, expoziţia permanentă „TezAur” proiectează un concept modern şi original, care porneşte de la imaginea Pământului ca depozitar al zăcămintelor de aur, iar vizitatorii vor descoperi informaţii inedite şi vor vedea lingouri autentice din aur şi monede din aur din Tezaurul Băncii Naţionale. Expunerea este completată cu exemple de tipuri de zăcăminte aurifere – un filon aurifer şi flori de mină conţinând elemente native de aur pe matrice de cuarţ.
Vizitatorii vor avea acces la informaţii referitoare la istoria, arhitectura şi identitatea Bănci Naţionale a României şi vor primi un set de materiale cu imagini şi informaţii succinte despre fondatorul băncii, Eugeniu Carada, despre Palatul Vechi al BNR şi istoria monedei naţionale.
În aceeaşi zi, vor fi deschise publicului sucursalele regionale Cluj, Constanţa, Dolj, Timiş şi agenţiile BNR din Argeş, Bacău, Bihor, Galaţi, Gorj, Maramureş, Mureş, Sibiu şi Suceava.î
La o jumătate de secol după apariţia primului proiect de înfiinţare a unei bănci naţionale, la 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, luând astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.
