Olanda a anunțat oficial că acceptă intrarea Bulgariei în Spațiul Schengen și a confirmat, în acest context, că ar fi fost de acord cu primirea României în Schengen încă din decembrie 2022, dacă situația României n-ar fi fost corelată cu aceea a Bulgariei.
Ambasadoarea Olandei la București, Excelența Sa Willemijn van Haaften, a anunțat că Olanda a acceptat intrarea Bulgariei în Spațiul Schengen și a reconfirmat acceptul Olandei pentru intrarea României în Schengen. Acest anunț înseamnă că Olanda nu va mai bloca primirea României și a Bulgariei în Schengen, la următorul vot în Consiliul JAI. După acest anunț, România și Bulgaria mai trebuie să negocieze doar cu Austria pentru a o convinge să le accepte în Schengen. Ce-i drept, pentru Bulgaria par să fi intervenit probleme suplimentare cu Ungaria, care a amenințat că ar putea bloca Bulgaria prin veto. Guvernul condus de Viktor Orban folosește această amenințare pentru a determina guvernul de la Sofia să renunțe la taxele pe gazele care tranzitează Bulgaria, taxe care, dacă sunt menținute, vor mări prețul gazelor în Ungaria. România, însă, nu are nicio problemă cu Ungaria în ceea ce privește intrarea în Schengen.
Cu privire la Olanda, poziția acestei țări față de România și Bulgaria a fost indicată de ambasadoarea Willemijn van Haaften. „Încântată să anunț că astăzi guvernul Olandei a informat Parlamentul cu privire la sprijinul său pentru aderarea Bulgariei la Schengen. Olanda și-a exprimat deja sprijinul pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România în decembrie 2022. Felicitările mele ambelor țări pentru munca bună depusă!”, a precizat ambasadoarea Olandei în România. Excelența Sa Willemijn van Haaften a postat acest mesaj pe rețeaua X (Twitter), în după-amiaza de 15 decembrie 2023. Mesajul ambasadoarei Olandei în România a fost salutat imediat în Bulgaria. Șeful guvernului de la Sofia, Nikolai Denkov, a subliniat că „pentru a ajunge în acest punct, s-au înregistrat progrese considerabile – o serie de legi adoptate în Adunarea noastră Națională, instituirea unui mecanism special de monitorizare legat de statul de drept și o misiune fructuoasă în noiembrie la care au participat delegați din Olanda și Austria. Acești indicatori au deschis calea pentru ceea ce sperăm să fie o decizie favorabilă din partea Olandei”, a declarat premierul Bulgariei.
Votul pentru o nouă extindere a Spațiului Schengen, adică pentru primirea României și Bulgariei, se poate da în Consiliul JAI. Următoarele reuniuni ale JAI sunt anunțate la 24 ianuarie 2024 (reuniune declarată ca fiind informală, deci nu va include un vot), apoi la 4-5 martie și 13-14 iunie 2024. Pentru reuniunile JAI din martie și din iunie, încă nu s-a anunțat ordinea de zi.
Ce-i drept, România are încă speranțe să se organizeze o reuniune excepțională JAI, la finalul lunii decembrie 2023. Însuși președintele Iohannis declara, la ultimul Consiliu European, din decembrie 2023, că „nu exclude” posibilitatea unui Consiliu JAI excepțional, la finalul lui decembrie 2023. „Dosarul Schengen este un dosar european care nu a mers așa cum a trebuit. În cazul nostru, anul trecut, cam tot la începutul iernii, Austria a refuzat să acorde un vot pozitiv pentru intrarea României în Schengen. De atunci, toată lumea negociază pe absolut toate palierele”, a spus președintele României.
Separat, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a susținut că Austria ar fi dispusă să accepte primirea României în Schengen, cu condiția ca România să reprimească, din Austria, pe acei migranți ilegali care trecuseră anterior prin România. Procedura de reprimire a fost reglementată prin Acordul de la Dublin și este deja pusă în practică, a subliniat ministrul Predoiu. Acest acord prevede că migranții ilegali sunt în responsabilitatea țărilor prin care ei au intrat în UE. „Colegii austrieci doresc o eficiență mai mare pe aplicarea Acordului de la Dublin”, a explicat ministrul român de Interne, sugerând că România acceptă această solicitare a Austriei.
Dacă, totuși, nu se vor organiza o reuniune JAI extraordinară și un vot la finalul lui decembrie 2023, România ar putea intra deplin în Schengen abia în a doua jumătate a anului 2024, după cum explica, acum o săptămână, premierul Marcel Ciolacu.
Guvernul de la Haga a anunțat că Olanda acceptă aderarea Bulgariei la sistemul Schengen și, în același timp, a reconfirmat acceptul Olandei pentru aderarea României la Schengen, accept pe care România l-ar fi avut încă de acum un an. Anunțul a fost transmis, în România, de Excelența Sa Willemijn van Haaften, ambasadoarea Olandei la București.
„Guvernul Olandei a informat Parlamentul cu privire la sprijinul său pentru aderarea Bulgariei la Schengen. Olanda și-a exprimat deja sprijinul pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România în decembrie 2022. Felicitările mele ambelor țări pentru munca bună depusă!”
Willemijn van Haaften,
Ambasadoarea Olandei în România
Cu prilejul Consiliului European din decembrie 2023, președintele Iohannis a explicat jurnaliștilor români că „nu exclude” posibilitatea unui Consiliu JAI extraordinar dar a subliniat că România este încă în negocieri cu Austria, pentru a fi sigură că nu mai intervine un nou veto, așa cum s-a întâmplat în decembrie 2023.
“Aici intervin sigur ministerele – Externele, Internele – și Reprezentanța noastră din Bruxelles, care s-a implicat exemplar în toate discuțiile. Dar nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Negocierile continuă între Austria, Bulgaria și România, una dintre teme fiind reprimirea, din Austria, a migranților care au trecut anterior prin Bulgaria și România.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
