România a sperat să îşi reducă deficitul la 4,4% din PIB, dar banca centrală a ţării a proiectat recent un deficit de 7,5%. Această valoare este atât de mult peste limita de 3%, încât Comisia ar putea lansa acţiuni disciplinare. Bucureştiul se află sub incidenţa aşa-numitei proceduri de deficit excesiv încă dinaintea pandemiei de coronavirus, menţionează Financial Times.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat pentru FT că deficitul bugetar, care a fost de 6,2% din produsul intern brut al ţării anul trecut, va scădea cu siguranţă în 2023, dar nu s-a angajat la o cifră specifică. „Acum trei ani aveam o situaţie economică foarte diferită faţă de cea de acum”, a spus Ciolacu. „România este acum stabilă, având a doua rată de creştere în Europa, care vine din investiţiile străine directe. Dar bugetul a trebuit să fie reorganizat pentru a ajuta Ucraina, în special în ceea ce priveşte transporturile de cereale”, a explicat el, referindu-se la coridorul de export pe care România l-a menţinut pentru Ucraina pentru a înlocui transporturile de cereale pe Marea Neagră.
„Acestea au fost cheltuieli neprevăzute. Avem nevoie de o excepţie de la regulile fiscale”, a declarat premierul Ciolacu, adăugând că „în niciun caz” UE nu va penaliza România pentru depăşire.
El a mai spus că Bucureştiul va reorganiza bugetul şi va face economii, inclusiv o reformă administrativă pe care a insistat că o poate realiza în ciuda faptului că ţara se va confrunta cu patru rânduri de alegeri în 2024: europene, locale, prezidenţiale şi parlamentare.
Un purtător de cuvânt al premierului a declarat că Ciolacu va merge vineri la Bruxelles pentru discuţii pe tema fondurilor pe care România le are de recuperat pentru pandemie (PNRR) şi pe tema deficitul bugetar, notează Financial Times.
SOLUŢIILE LUI CIOLACU PENTRU A AJUTA UCRAINA CU EXPORTUL DE CEREALE
România va dubla capacitatea principalului său port la Marea Neagră şi a căii de navigaţie pe Dunăre în termen de două luni pentru a ajuta Ucraina să îşi transporte cerealele în afara razei de acţiune a Rusiei, a declarat premierul Marcel Ciolacu în interviul pentru Financial Times. Planul României va fi pus în aplicare indiferent de atacurile ruseşti asupra porturilor ucrainene de pe cealaltă parte a Dunării, la graniţa cu România, a asigurat premierul Ciolacu în interviu.
„Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023”, a declarat Ciolacu. „Pentru a (facilita) acest lucru, am crescut capacitatea atât în portul Constanţa, cât şi pe căile de acces către portul Constanţa pentru a face acest lucru posibil. Ne-am mobilizat cât de bine am putut”, a spus Ciolacu.
Angajamentul României de a stimula coridorul de transport maritim prin dragarea Dunării şi extinderea infrastructurii portuare vine după ce Rusia a renunţat la acordul care permitea cerealelor ucrainene să ajungă pe pieţele globale prin Marea Neagră. De asemenea, Moscova a ameninţat navele comerciale care părăsesc porturile ucrainene, ceea ce a determinat redirecţionarea exporturilor pe Dunăre, arată FT.
„Ne-am învăţat bine lecţiile despre Rusia”, a declarat Ciolacu. „Suntem la zero dependenţă faţă de energia sau resursele ruseşti. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiţionat”, a asigurat Ciolacu în primul său interviu acordat presei internaţionale de când a devenit prim-ministru, în iunie. Ciolacu spune că Bucureştiul nu se va lăsa intimidat de Moscova şi şi-a exprimat încrederea că apartenenţa ţării sale la NATO va descuraja Rusia de la orice ostilitate directă. „Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment”, a estimat el.
Capacitatea crescută a portului Constanţa şi a altor rute va permite exporturilor de cereale ucrainene să se dubleze, ajungând la 4 milioane de tone pe lună, a explicat el. „Investiţiile sunt în curs de desfăşurare pe canalul Sulina”, a adăugat Ciolacu, referindu-se la principala rută fluvială de mare adâncime a României prin Delta Dunării, menţionează FT.
Noile taxe, impozite și măsuri fiscale, aflate încă în lucru în alianța de guvernare PSD-PNL, vor intra cel mai probabil în vigoare în toamna anului 2023, iar o parte de la 1 ianuarie 2024.
Ce taxe, impozite și măsuri fiscale pregătește Guvernul pentru 2023-2024:
– impozit de 16% pe profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro;
– se elimină scutirea de impozit pentru 200 lei la salariul minim
– eliminarea scutirii de la plata CASS pentru Construcții, Agricultură și Industria alimentară. (rămâne plafonul de 10.000 de lei pentru restul facilităților: impozit pe venit și pilonul doi de pensii);
– eliminarea scutirii de impozit pe venit în sectorul IT pentru salariile care depășesc 10.000 de lei brut;
– impozit de 1% la microîntreprinderi până în 300.000 lei și impozit de 3% din cifra de afaceri la microîntreprinderi peste 300.000 lei și până în plafonul de 2.5 milioane de lei;
– mașinile de lux de peste 75.000 de euro vor fi impozitate cu o taxă 0,3% din suma care depășește valoarea de 75.000 de lei;
– taxă de 0.3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro cu excepții: casele cumpărate pe credit unde se discută mai multe variante. La fel ca în cazul mașinilor de lux, taxa se aplică pentru suma care depășește valoarea de 500.000 de lei a imobilului.
– se menține impozitul pe dividende la 8%.
– la PFA pentru CASS se păstreaza plafoanele de 6, 12, 24 de salarii dar ce depășește se plătește la venitul real. Plafoanele la CAS se mențin ca în prezent.
-impozit special pentru bănci.
Măsurile luate de Guvern vor fi luate săptămâna viitoare, în urma consultărilor cu oficialii de la Bruxelles din aceste zile.
