Surse din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) au precizat, pentru Mediafax, că în şedinţa de joi, membrii Colegiului au dispus trimiterea către secţia de contencios a Curţii de Apel Bucureşti o acţiune pentru a fi stabilit dacă fostul preşedinte Traian Băsescu a fost sau nu colaborator al Securităţii.
De altfel, într-un comunicat transmis presei joi, CNSAS arată aceste informaţii, fără a fi precizat însă numele persoanei în cauză: „Colegiul a aprobat Nota de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de persoane: – art. 3 lit. b, art. 5 alin.1 (deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European) – 1 persoană”.
Potrivit informațiilor Europa Liberă, dosarul de rețea contine doar coperțile pe microfilm, iar notele informative, două la număr până în acest moment, au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative (DUI). Dosarul de rețea este practic gol, deci nu conține un angajament cu Securitatea, dar pe copertă apare numărul dosarului, numele real și numele conspirativ,
Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcției de Investigații. Acesta ar fi lucrat individual, fără să spună nimănui nimic, iar marți a pus raportul pe masa Colegiului CNSAS, relatează sursele Europa Liberă. Potrivit acestora, respectivul ar fi fost angajat al SRI înainte să vină la CNSAS, mai scrie Europa Liberă.
Perioada la care se referă investigația nu este cea în care Traian Băsescu a lucrat la Anvers, ci aceea în care era student la Institutul de Marină din Constanța.
Fostul preşedinte Traian Băsescu este cap de listă din partea PMP, formaţiunea a cărei preşedinte de onoare este, la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019. Tot în comunicatul de joi, CNSAS arată că au fost eliberate adeverinţe pentru 19 persoane, candidaţi la europarlamentare, din care să rezulte că nu au fost colaboratori ai Securităţii. Băsescu nu este pe listă.
CNSAS l-a mai verificat pe Băsescu în 2002, 2004, 2006, 2009 şi 2013, concluziile fiind acelea că lui nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securităţii.
