Parlamentul European a adoptat, marţi, mai multe acte legislative cheie care fac parte din pachetul „Pregătiţi pentru 55 în 2030”, precum reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al UE, inclusiv pentru sectorul aerian şi maritim, un nou instrument de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon şi un fond pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice care va combate sărăcia energetică, informează Agerpres.
Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a fost adoptată cu 413 de voturi pentru, 167 împotrivă şi 57 abţineri. Ea creşte nivelul de ambiţie al ETS. Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele acoperite de ETS trebuie reduse cu 62% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 2005. De asemenea, ea elimină treptat certificatele gratuite pentru companii din 2026 până în 2034 şi creează un nou ETS II separat pentru carburanţii din transportul rutier şi pentru clădiri, care va stabili preţul emisiilor din aceste sectoare începând cu 2027 (sau 2028 dacă preţurile la energie sunt excepţional de ridicate).
În plus, pentru prima oară, Parlamentul Europeană a votat să includă în ETS emisiile de GES din sectorul maritim (500 de voturi pentru, 131 împotrivă and 11 abţineri) şi a convenit să revizuiască ETS pentru aviaţie (463 de voturi pentru, 117 împotrivă şi 64 abţineri). Astfel, se vor elimina treptat, până în 2026, certificatele gratuite acordate sectorului aviatic şi se va promova folosirea combustibililor de aviaţie derivaţi din surse regenerabile.
De asemenea, cu 487 de voturi pentru, 81 împotrivă şi 75 abţineri, Parlamentul a adoptat normele care reglementează noul mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Acesta urmăreşte să stimuleze ţările din afara Uniunii să îşi crească nivelul de ambiţie în materie de climă şi să garanteze că eforturile UE şi globale în domeniul climei nu sunt subminate de relocarea producţiei din Uniune către ţări cu politici mai puţin ambiţioase. CBAM reglementează fierul, oţelul, cimentul, aluminiul, îngrăşămintele, electricitatea, hidrogenul şi, în anumite condiţii, emisiile indirecte. Importatorii acestor bunuri vor trebui să plătească diferenţa dintre preţul carbonului plătit în ţara de producţie şi preţul certificatelor de emisii de carbon din EU ETS.
Tot marţi, Parlamentul European a adoptat cu 521 de voturi pentru, 75 împotrivă şi 43 abţineri acordul încheiat cu ţările Uniunii de a crea în 2026 Fondul pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice (SCF), pentru a garanta că tranziţia climatică va fi echitabilă şi incluzivă din punct de vedere social. Gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile şi utilizatorii de transport care sunt afectaţi în mod deosebit de sărăcia energetică şi a transporturilor vor beneficia de acest fond. Atunci când va fi pus în aplicare integral, fondul va fi finanţat prin licitarea certificatelor ETS II în valoare de până la 65 de miliarde euro, cu un procent suplimentar de 25% acoperit din resurse naţionale (însumând un total estimat de 86,7 miliarde euro).