Mai multe falsuri folosite de persoane ce s-au dat drept urmași ai Composesoratului Borșa pot provoca statului român o pagubă de aproximativ 170 milioane de euro. MAE trebuie să decidă care va fi următoarea acțiune prin care statul să se apere, mâine expirând termenul CEDO.
Ultima hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în dosarul în care Asociația Composesoratul Borșa a dat în judecată statul român pentru retrocedarea a 17.000 hectare de pădure din zona Maramureșului, a fost dată pe 8 noiembrie 2022.
Având în vedere că o astfel de hotărâre are un termen de trei luni până când devine definitivă, mâine expiră timpul acordat statului român pentru a stabili care va fi următoarea sa acțiune.
În cazul în care reprezentanții autorităților vor rămâne în continuare impasibili, statul ar putea fi obligat să achite un prejudiciu de aproximativ 170 milioane de euro.
Istoric plin de falsuri
Toate acestea, în condițiile în care, după cum au arătat numeroase anchete din mass-media locale și centrale, întregul proces de retrocedarea a pădurilor maramureșene este bazat pe documente false și înțelegeri verbale sau chiar scrise între așa – cunoscuta “mafie a pădurilor” și decidenții politici.
La începutul anilor 2000, se înființează două asociații, Asociația Composesoratul Cisla și Asociația Composesoratul Borșa, care, într-un mod inexplicabil primesc statutul de continuatoare a Composesoratului Borșa (deposedată de proprietăți în 1948, odată cu instaurarea regimului comunist).
La baza acestei împuterniciri a celor două asociații nou înființate de a solicita retrocedarea proprietăților vechiului composesorat stă o sentință civilă de la judecătoria Vișeu de Sus, dată de judecătoarea Mariana Şimon, soția lui Gheorghe Şimon (ministru PSD al Economiei în perioada 2017 – 2018).
Unul dintre complicii la aceste falsuri s-a autodenunțat, după cum a arătat o anchetă a jurnaliștilor de la PRO TV.
Gheorghe Albu a fost secretarul Asociației Composesoratul Borșa.
La începutul anilor 2000, Gheorghe Albu și Matei Mihali încep lupta pentru redobândirea pădurilor pe care Composesoratul Borșa, asociația proprietarilor, le avea înainte de 1948.
Cei doi devin în zona adevărați lideri, arată jurnaliștii PRO TV.
În 2000 blochează drumul național pentru a-și cer autorităților pădurea care a aparținut cândva localnicilor.
Într-un raport al Romsilva se arată că în ianuarie 2003 Matei Mihali a cerut comisiei locale Borșa 17.000 de hectare de pădure în numele Asociației Composesoaratul Borșa.
Întrucât termenul de depunere a cererilor expirase, cineva din primărie l-a ajutat să își înregistreze cererea pe aceeași poziție cu asociația veteranilor de război. Începe lupta pentru obținerea pădurii.
În cele din urmă, Albu și Mihali ajung al judecătoria Aleș, de unde cer 11.000 de hectare de pădure.
Gheorghe Albu s-a autodenunțat,în scrisoarea pe care a trimis-o anchetatorilor arătând că a folosit toate tertipurile pentru a duce în eroare instanțele.
În plus, pecizează că încărcările Asociației Composesoratul Borșa de a pune mâna pe 17.000 de hectare de pădure se bazează pe un fals.
În raportul Romsilva se arată că Asociația lui Mihali nu avea dreptul să ceară 17.000 de hectare de pădure.
„Composesoratul Borșa înainte de 1921 a avut 11.000 și ceva de hectare. În 1921 a venit reforma agrară și din averea composesoratului a dat la primărie 5200 de hectare. A rămas 6.000 de hectare”, spunea Darius Dobra, angajat al Direcției Silvice Maramureș, specialist în cadastru, citat de PRO TV.
Și mai multă implicare a politicului
DNA, Poliție, Parchetul și Corpul de Control al Ministrului Afacerilor Interne au efectuat cercetări, dar fără niciun efect.
La dosarul anchetatorilor se află și o înțelegere care a fost semnată în anul 2012, înainte de campania electorală, între Asociația lui Matei Mihali și Toader Mihali, atunci, candidat pentru fotoliul de primar în Borșa.
În document, membrii Asociașiei se angajează să îl susțină pe Toader Mihali în lupta pentru primărie. Iar candidatul promite că, dacă iese primar, va da composesoratului 17.000 hectare de pădure.
Președintele Asociației se angajează să-l împroprietărească pe viitorul primar cu minimum 2000 de hectare din cele 17.000 pe numele unor persoane din familie.
În plus, îi promite și 20 la sută din daunele cerute statului român la CEDO. Mihali Toader a ieșit primar.
În presupusa înțelegere se stabilește că primarul să o păstreze în funcție pe actuală secretara.
Cert este că Toader Mihali a ajuns primar.
Autodenunțatul Gheorghe Albu deține o înregistrare de la una dintre întâlnire composesoratului cu viitorul primar, înregistrare care confirmă cele stabilite în angajament.
Ce mai așteaptă statul?
Într-un răspuns la o solicitare a cotidianului național “România liberă” adresată agentului guvernamental, MAE precizează că “este în curs de finalizare o analiză privind posibilitatea de a formula o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO a întregului grup de cauze Văleanu și alți 29 împotriva României (între care şi cauza Asociația Composesorală Borșa), în termenul şi în condiţiile prevăzute de articolul 43 din Convenţie”.
În urmă cu două luni, cum se poate vedea într-un videoclip postat pe YouTube, Mihai Mihali l-a întâmpinat pe premierul Nicolae Ciucă, în timpul unei vizite a demnitarului în Maramureș, solicitându-i o discuție pe speța de la CEDO.
Ciucă a spus că nu cunoaște subiectul.
Premierul i-a promis o întâlnire “dimineața următoare”.
Nu știm dacă întâlnirea a mai avut loc, dar clar este că statul încă așteaptă.
“La data de 8 noiembrie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea sau CEDO) a pronunțat o hotărâre în grupul de cauze Văleanu și alți 29 împotriva României, la care a fost conexată și cauza Asociația Composesorală Borșa împotriva României (cererea nr. 16060/19). Prin această hotărâre, Curtea a constatat încălcarea articolului 1 (ce ocrotește dreptul de proprietate) din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), sub aspectul neexecutării hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele naționale în favoarea reclamanților și a efectivității mecanismului național de restituire a proprietăților naționalizate în perioada comunistă”, ne-au mai transmis reprezentanții MAE.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
