Se zice că paradoxul este o opinie contrară adevărului unanim recunoscut! Zilele acestea, fără a urmări vreun program tv sau a mă flenduri pe rețelele sociale, am constatat că supraviețuim unui mare paradox: românii o duc bine, când tocmai se vaită că le merge rău.
Un prieten, venit din lungi croaziere, îmi relevă un mare paradox românesc al firii. Pe toate meridianele lumii dai de români, dar când vii acasă, televiziunile îți prezintă doar sărăcie, nevoi și lipsă de bani. În realitate, mulți sparg carduri întregi prin barurile marilor hoteluri plutitoare, unde un meniu, pentru două persoane, sub o sută de dolari nu există.
Deși n-a nins, stațiunile montane de la noi sau de la vecini sunt pline ochi. Bucureștiul e liber ca după bombardamentele istorice.
Sigur că unii iubitori ai ski-ului, mai cumpătați, și-au retras rezervările la hoteluri, dar majoritatea a admis că se pot face selfie-uri și de pe pajiștile nămoloase, cu mustăți de iarbă sau din Spa-urile cu vitrinele spre crestele însorite.
Românii sfidează războiul din Ucraina
La o sută de km de Sighetul Marmației, în inima Ucrainei, stațiunea de iarnă Bukovel, cu 60 de km de pârtii (Poiana Brașov are doar 25), e plină de turiști, informează site-urile specializate. Dintre cei 1.600 de cazați, 5 % sunt români. Carevasăzică, aproape o sută de români au sfidat războiul nemilos, desfășurat la 1.200 de km depărtare. Drumurile pline de gropi spre stațiunea înființată de un oligarh susținător al Euromaidanului, deci un oligarh bun, sunt străjuite de militari. Asta nu-i sperie pe doritorii de sporturi de iarnă.
La Rânca, altfel decât la Bâlea Lac cu iglurile pentru fițoșii, nerăstigniți încă de junghiurile dorsale, prețurile sunt mai prietenoase, dar nu s-au raportat îmbulzeli la tele-ski, semn că nu tot ce e mai ieftin e mai poftit de români. Un alt paradox al firii.
Vrem voiaje scumpe…
Un reprezentant al unei agenții de turism mi-a confirmat principalul paradox: „vrem voiaje scumpe, căci cele ieftine nu ne plac.” Au fost înregistrate foarte puține renunțări la hotelurile de cinci stele, unde o noapte costa peste o sută de euro. Prezent în Brașov, la mijlocul lunii decembrie, într-unul dintre acestea, managerul mi-a dezvăluit că, deși prețul e de 130 Euro pe noapte, pentru o cameră și 1000/apartament, majoritatea clienților sunt români. Mai are rost să ne întrebăm de ce Valea Prahovei se blochează nu doar de sărbători?
O publicație din județul Alba prezenta în ajun de An Nou un anunț publicitar: “doar 18.000 de lei, un sejur de trei zile, cu masa de revelion inclusă,” la o pensiune din Munții Apuseni. Sigur că oferta avea și clienți.
În Poiana Brașov, la hotel Alpin, trei zile costau o familie 2000 de euro. Full de corporatiști, veniți să se spargă-n figuri și să toace banii mustind din conturi, relevă sursele bine informate.
Unde se află sărăcia? Probabil că doar acolo, unde n-o ard băieții și fetele de bani gata.
Un apropiat al familiei îmi mărturisea înainte de Anul Nou că ginerele a fost la ski în Elveția, unde a plătit 300 de Euro/noapte pentru o cameră de amărăștean, dar era în Alpi, nu în Cucuieții din deal și ăia fără zăpadă.
În noaptea de Anul Nou, primesc mesaje din Togo, Congo, din Zanzibar, chiar și din Agra, celebrul oraș al marilor moguli indieni, de unde un coleg de breaslă mi-a scris pe whatsapp că nu mă poate suna, căci un minut de roaming costă opt dolari minutul. În replică, i-am zis să nu uite să le spună băștinașilor hinduși că altfel ar fi arătat noul Taj Mahal, dacă Brâncuși s-ar fi înțeles la bani cu maharajahul, care-și dorea un monument funerar pentru soția sa, cum nu mai exista în lume.
Lume bună, lume nebună, hai la prosperitate cu grăbire, să-i sorbim prea plinul din pornire! Așa ar fi zis un extraterestru coborât în România noii protipendade.
Sigur că există frustrări, cum există nerecunoașteri ale realității. Unii își revarsă angoasele cu celeritate, la ore de vârf și de maximă audiență, văzând doar pete negre printre juvaieruri.
Există un adevăr frust: românii sunt mari consumatori de voiaje. Dar și unul nerecunoscut: că zeci de mii de copii au sărbătorit trecerea anilor, fără bucuria de a fi alături de părinții lor.
2 din 5 români din diaspora nu s-au întors în țară, relevă un studiu al asociației „Salvați copiii.” Există în România 73.863 de copii fără unul dintre părinți acasă și 21.276, fără ambii. 39 % dintre lucrătorii noștri în străinătate nu au mai revenit de sărbători. Or fi preferat călătorii europene sau au stat acasă, în îndepărtatele fiorduri? Datele nu relevă acest alt paradox.
3 din zece români, în străinătate
La începutul anului trecut, Stem/Mark a realizat un sondaj, la comanda Kiwi.com, conform căruia 38,6 % dintre români plănuiau să călătorească în străinătate la sfârșitul anului 2022, în timp ce 30,5 % erau încă nehotărâți.
Potrivit aceluiași sondaj, mai mult de jumătate (55,8 %) dintre românii intervievați au declarat că vor merge în străinătate, pentru a vizita piețele de Crăciun, în timp ce 40,1 % plănuiau să meargă în stațiuni balneare, iar alți 36,8 % au spus că vor călători la malul mării, dacă o fi vreme mai bună. Asta în timp ce Târgul de Crăciun din Craiova era considerat al doilea ca frumusețe din Europa.
Avem cel puțin două certitudini: România săracă e doar acolo, unde nu calcă nicio urmă de corporatist, iar turismul intern nu „vinde,” fiindcă prețurile sunt mici, în calea buzunarelor prea mari.
Vocile lumii
Știrile Pro tv
Dacă nu au avut parte de zăpadă, zeci de turiști au făcut mişcare în piscinele de la munte. Bălăceala și voia bună au întreținut atmosfera în Brașov, deși a plouat toată ziua, astfel începe o știre recentă. „Am încercat bazinele mici pentru cei mici și cam atât și un pic din saună”, a spus o mămică. „Vrem să nu simțim ploaia asta așa de tare și am zis să ne relaxăm un pic,” a răspuns alta.„Ținând cont că avem o lipsă de zăpadă, este super frumos. Avem parte de piscine, saune, două jacuzzi,” a conchis un bărbat, conform unei știri Pro TV.
