Perioada actuală are cea mai mare densitate de crize din ultimul secol, fiind estimate riscuri economice și în anul 2023, avertizează consilierul prezidențial Cosmin Marinescu.
„Spirala crizelor a fost pusă în mișcare de criza sanitară generată de pandemia de Covid”, spune Marinescu. A urmat un lockdown economic care a perturbat lanțurile internaționale de aprovizionare. La finalul anului 2021 a apărut criza energetică în Europa. Apoi, de-a lungul anului 2022, s-a derulat războiul din Ucraina, cu deteriorarea situației de securitate în regiune.
Acum, la finalul anului 2022, avem inflație generalizată și creșterea costurilor de finanțare. Redresarea economică post – pandemie și-a pierdut avântul la nivel global iar prognozele macroeconomice sunt „mult mai rezervate”. Contextul economic este dominat de „incertitudini semnificative”.
Inflația, prima pe lista de riscuri economice
Inflația persistă și este principala provocare la adresa stabilității economice. „Dintotdeauna inflația și războiul au mers mână în mână, de data aceasta prin intermediul securității energetice”, observă Cosmin Marinescu.
Atât FMI cât și OCDE au diminuat estimările de creștere economică globală aferente anului 2023. În acest cadru, estimările pentru SUA, Marea Britanie și Zona Euro sunt „destul de modeste”. Chiar dacă România nu este menționată în aceste scenarii, ea va fi influențată de evoluțiile partenerilor economici.
Amintim că, acum un an, în decembrie 2021, premierul Ciucă avusese o întâlnire cu Cosmin Marinescu și cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în care analizau perspectivele economice ale anului 2022. La momentul acelei întâlniri, nu se știa cu certitudine că va începe un război în Ucraina. Totuși, analiștii americani aveau indicii în acest sens.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
