Economia zonei euro ar urma să crească în prezent cu doar 0,5% în 2023, în condițiile în care factori precum războiul din Ucraina, inflația record și impactul continuu al pandemiei COVID-19 apasă asupra perspectivelor, a anunțat marți Fondul Monetar Internațional.
Zona euro, formată din 19 țări – care va ajunge la 20 de membri de la 1 ianuarie 2023, odată cu adoptarea monedei unice de către Croația – este acum proiectată să înregistreze anul viitor cea mai mică creștere dintre toate regiunile din lume, după ce FMI și-a redus prognoza cu 0,7 puncte procentuale față de previziunile anterioare, transmise în urmă cu doar trei luni, scrie Euronews.
Germania, puterea economică a Uniunii Europene, se așteaptă acum să înregistreze o creștere anuală negativă (-0,3%), la fel ca și Italia (-0,2%). Perspectivele pentru Franța și Spania rămân pozitive, deși sunt mai mici decât în previziunile din iulie, PIB-ul anual fiind acum estimat la 0,7% și, respectiv, 1,2%.
Instituția financiară cu sediul la Washington și-a menținut neschimbată proiecția pentru SUA, care ar urma să crească cu 1%, în timp ce Asia ar urma să înregistreze cea mai mare creștere, de 4,9%.
În ansamblu, economia mondială ar trebui să crească cu 2,7%, în scădere cu 0,2% față de prognoza anterioară.
„Acesta este cel mai slab profil de creștere din 2001, cu excepția crizei financiare mondiale și a fazei acute a pandemiei COVID-19 și reflectă încetiniri semnificative pentru cele mai mari economii”, a precizat FMI în raportul său.
Aceștia au subliniat că inflația ridicată, condițiile financiare mai stricte, invazia Rusiei în Ucraina și pandemia COVID-19 care persistă, toate aceste lucruri cântăresc puternic asupra perspectivelor.
„Mai mult de o treime din economia globală se va contracta anul acesta sau anul viitor, în timp ce cele mai mari trei economii – Statele Unite, Uniunea Europeană și China – vor continua să stagneze. Pe scurt, ce este mai rău abia acum urmează să vină, iar pentru mulți oameni, anul 2023 va fi resimțit ca o recesiune”, a avertizat raportul.
Luna trecută, inflația în zona euro a atins pentru prima dată 10%, alimentată de prețurile la energie, care au crescut vertiginos în ultimele 12 luni ca urmare a asaltului la scară largă al Rusiei asupra Ucrainei.
Banca Centrală Europeană încearcă să țină în frâu creșterile galopante ale prețurilor prin majorări ale ratelor dobânzilor. Aceasta a operat deja cea mai mare creștere din istorie și a semnalat că ar putea fi impuse noi majorări în lunile următoare.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
