Idei de afaceri: cultura curmalului dobrogean

Cercetătorii de la Facultatea de Horticultură a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București dau posesorilor de terenuri pentru livezi o afacere la cheie, plus arbuști din pepiniera proprie, contra cost. Profesorul Florin Stănică explică, în exclusivitate reporterului “României libere,” în ce condiții se pot obține 80.000 de Euro/ha, cifră de afaceri.

Curmalul dobrogean rămâne vedeta sărbătorilor anuale ale Toamnei Horticole bucureştene, care reunesc an de an Staţiunile USAMV Bucureşti, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Pomicultură Pietroasa-Istriţa şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Ferma Moara Domnească.

Evenimentul se defășoară de câțiva ani parculUniversității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

Cercetători, doctoranzi, profesori universitar, împreună cu producători locali, cu reprezentanți ai instituțiilor cu profil horticol din România prezintă şi oferă spre degustare peste o sută cincizeci de soiuri şi hibrizi româneşti de fructe și legume, precum şi soiuri recent introduse din străinătate: mere, pere, prune, gutui, struguri, soiuri de tomate şi hibrizi.

citește și: Șiretlicul ”plafonării” ascunde intenția de falimentare a sistemului energetic național

Jujubele sau despre comoara din pădure

O prezenţă inedită o reprezintă speciile noi de kiwi, curmale dobrogene/jujube, banana nordului, kaki, smochine, batat/cartof dulce produse la Facultatea de Horticultură din Bucureşti şi la SCDCPN Dăbuleni. Acestea sunt aclimatizate și pot fi cultivate pe terenurile din România.

Jujebe, uneori jujube, cunoscute sub numele științific de Ziziphus jujuba și numit și curmal roșu, curmal chinezesc și jujube chinezesc, este o specie din genul Ziziphus din familia Rhamnaceae de cătină, informează specialiștii.

Curmalul chinezesc se află în Dobrogea de pe timpul coloniștilor greci care l-au adus din extremul orient. În Imperiul roman a apărut în timpul domniei lui Octavian Augustus. A fost adus pe Drumul Mătăsii. Poate fi găsit în Ostrov, Mahmudia, Jurilovca, lângă situri arheologice ale fostelor cetăți grecești” – afirmă profesorul Florin Stănică, prorector al USAMV București.

Lăstărirea curmalului dobrogean sa se face destul de târziu. Înflorește mult după alți arbori de la noi. Undeva, între începutul lunii iunie și sfârșitul acesteia. Într-o perioadă de 5-7 zile are loc diferențierea mugurilor de rod. Și după aceea apariția florilor și a fructelor. Este un lucru miraculous care se petrece doar la curmalul dobrogean, susține profesorul Stănică.

Multă lume îl vede, dar nu-l cunoaște. Este o specie termofilă si heliofilă, cu răspandire naturală în zona de stepă. Nu este pretențios la sol, putând să vegeteze pe soluri pietroase, uscate.

Din păcate, la noi prezinta interes maim ult ca specie ornamentală, fiind plantat izolat sau în pâlcuri, mai mult din spirit exotic.

Avantajul culturii curmalului este că nu are probleme cu înghețul, nu există riscuri, ca la celelalte specii din livezile românești.  

Dobrogenii îi zic măslin și-l folosesc ca arbore ornamental

Măslinul dobrogean, așa cum i se spune în țara noastră datorită regiunii în care crește are denumirea științifică Ziziphus jujuba. Mai este denumit și corn turcesc, finap, curmal chinezesc, curmal roșu sau jujub. Această specie rară a florei românești se poate adapta ușor în țara noastră și în alte zone decât Dobrogea. Ar putea fi cultivată și valorificată pe terenurile aride din zonele de câmpie, în partea de sud a țării, Banat și Câmpia de vest sau în zone stâncoase unde are acces la apa din subteran (calitatea fructelor fiind influențată de acest aspect), scrie Casoteca.ro

Lăstarii dezvoltă butoni florali. Sunt mici. “Mai puțin, unul la zece mii leagă,” explică prorectorul USAMV București. Deci, doar unul din zece mii produce rod, dar există o abundență florală, astfel încât pot fi produse 25 de tone – 30 de tone la hectar, la toamnă.

Pentru a crește procentul de legare a florilor, este necesară de o operațiune specială: incizie inelară. Se face o incizie a scoarței. Cu ajutorul unui fierăstrău se face o incizie până la lemn. La exterior, vasele liberiene conduc seva de la rădăcini. Asta se face în timpul înfloririi. Care este efectul? Oprind circulația sevei cu zaharuri, prin tăierea vaselor, toată mâncarea pe care o produce pomul va rămâne la nivelul fructelor.

100 de grame de fruct dau toată doza de Vitamina C necesară pe zi

Fructele seamănă cu niște curmale. Greutatea lor diferă. Dimensiunile diferă. De la câteva grame, a fructului produs de curmalul sălbatic, dar pot ajunge la soiul Litsao, la greutatea unui ou de găină. Nu numai mărimea are legătură cu calitatea fructelor, mai spune profesorul Stănică.

”Curmalul chinezesc conține 1.000 miligrame de vitamina C pe 100 grame de produs proaspăt, adică dacă am mânca 100 grame de curmale chinezești într-o zi ne-am asigura necesarul de vitamina C, pentru 10 zile”, a mărturisit profesorul Florin Stănică, prorector al USAMV București.

 Curmalele se vând pe piața en-gros 20 de lei kg. Adică, 4 euro. La o producție de minim 20 de tone, fermierul poate la sfârșitul toamnei să adune peste 80.000 de euro, asta doar dacă sunt respectate condițiile de creștere, în acord cu recomandările cercetătorilor români, care au studiat arborele timp de mai mult de două decenii. 

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București a dezvoltat și pus într-o matrice patru culturi de plante exotice pe terenurile din România. De ce să produci mere cu 30 de cenți/kg, când poți pe aceeași suprafață să cultivi kiwi 100% românesc, care nu are încă dăunători și să obții 4 Euro/kg? Dar despre curmalul dobrogean, sigur nu ați auzit, aveam să scriu anul trecut.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!