Au izbucnit proteste la Kiev împotriva gestului Rusiei de a recunoaște republicile separatiste din Donbass ca independente.
Studenți, parlamentari și rezidenți din Kiev s-au adunat în fața ambasadei Rusiei marți (22 februarie) pentru a protesta împotriva recunoașterii de către președintele Vladimir Putin a două regiuni separatiste din estul Ucrainei ca independente.
Protestatarul Yaryna Ariyeva a avertizat forțele ruse să nu înainteze spre capitală țării, spunând că „dacă vor încerca să vină aici, vor fi în Iad”, conform Reuters.
Putin a spus că teritoriul pe care Rusia l-a recunoscut ca independent acoperă întreaga regiune Donețk și Lugansk, nu doar părțile controlate în prezent de separatiști – o mișcare care pare să crească probabilitatea unui conflict.
Sunt proteste la Kiev împotriva Rusiei după ce și Parlamentul Rusiei a ratificat decizia de ieri a lui Putin
Parlamentul Rusiei a aprobat tratate cu cele două regiuni din estul Ucrainei, la o zi după ce Putin a declarat că recunoaște independența celor două enclave, care se învecinează cu Rusia și sunt controlate de luptători susținuți de Rusia din 2014.
Țările occidentale au văzut semne de rău augur în discursul televizat provocator al lui Putin de luni (21 februarie), în care el a caracterizat conducerea ucraineană drept ilegitimă și statul ucrainean drept artificial.
Ucrainenii consideră astfel de descrieri ofensatoare și false. Kievul este mai vechi decât Moscova și, în timp ce părți din Ucraina de astăzi au fost capturate de țarii ruși, alte părți nu au fost conduse de Moscova până în cel de-al Doilea Război Mondial.
Regiunea Donbas din estul Ucrainei a fost fitilul crizei dintre Rusia și Ucraina. De ce Donețk și Lugansk sunt punctele de foc ale conflictului ruso-ucrainean? Sunt mai multe contexte, care trebuie analizate.
Ieri, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut independența a două enclave separatiste susținute de Moscova, care se numesc Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, informează The Washington Post.
Liderul de la Kremlin a semnat, de asemenea, un ordin dat forțelor militare ruse să intre în regiune, cu scopul declarat de „menținere a păcii.” Recunoașterea oficială a celor două state separatiste încheie astfel acordul de pace, de șapte ani, cunoscut sub numele de Acordul de la Minsk.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!
