19.6 C
București
vineri, 20 septembrie 2024
AcasăInvestigații România Liberă„Mica Grecie” de lângă noi care nu se teme de Covid-19(I)

„Mica Grecie” de lângă noi care nu se teme de Covid-19(I)

Conform informațiilor comunicate de autoritățile elene, pentru a intra în Grecia, cetățenii români trebuie să prezinte următoarele documente: formularul de localizare a pasagerilor, completat cu cel puțin 24 de ore anterior intrării pe teritoriul Greciei – acest formular este obligatoriu pentru intrarea pe teritoriul Greciei, precum și unul din următoarele documente referitoare la Covid-19:

-rezultatul negativ al unui test PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior intrării pe teritoriul Greciei, sau rezultatul unui test rapid antigen negativ care să fi fost recoltat cu maximum 48 de ore anterior intrării în Grecia.

-dovada vaccinării cu un vaccin autorizat pentru COVID-19, cu condiția să fi trecut cel puțin 14 zile de la a doua doză sau de la doza unică. Documentul cu dovada vaccinării poate fi emis sau tradus într-una din limbile greacă, engleză, spaniolă, italiană, germană, franceză sau rusă.

-un document eliberat de un laborator autorizat sau un certificat medical care să ateste că persoana în cauză a fost diagnosticată cu COVID-19 într-un interval cuprins între 30 și 180 de zile anterior datei sosirii în Grecia. Documentul poate fi emis sau tradus într-una din limbile greacă, engleză, spaniolă, italiană, germană, franceză sau rusă.

-certificatul european digital COVID-19, în format tipărit sau digital.

Complicat pentru cei care nu s-au vaccinat ori pentru cei care nu sunt dispuși să plătească testele clinicilor medicale devenite „casieriile” pandemiei.

Doar ai putea să-ți iei un suvenir drăguț de acei bani.

Dar „darul grecului” poate fi găsit acolo unde te aștepți mai puțin, și nu neapărat dacă treci granița spre Elada la Makaza sau Kulata din Bulgaria.

Nessebar, „perla grecilor” de la Marea Neagră

Grecii au lăsat adevărate comori culturale și civilizaționale pe unde au trecut, acolo unde te aștepți mai puțin.

La doar 350 km de București, dacă treci granița pe la Giurgiu, pe niște drumuri aproape goale în comparație cu autostrada noastră care merge la mare și unde poți petrece chiar și 12 ore ca să ajungi pe litoralul și așa aglomerat de la Năvodari la Vama Veche, între Varna și Burgas, la vecinii noștri bulgari găsești ușor stațiunea Nessebar.

La vama de la Ruse nimeni nu-ți cere decât cartea de identitate sau pașaportul. Nici un alt act care te-ar putea face să te răzgândești și să te îndrepți spre alte meleaguri unde pandemia nu se manifestă birocratic și în turism, ca un „șantaj emoțional” al statelor la adresa propriilor cetățeni.

În Nessebar se intră ușor, nu sunt cozi, nimeni nu claxonează, nimeni nu depășește grăbit coloana de mașini care se deplasează cu viteza de 50-60 km/h.

În stațiune drumurile sunt largi, indicatoarele te poartă fix acolo unde ești cazat, dacă ești un pic atent, după un drum de doar 5 ore. Cât de la București la Cernavodă într-o zi de vară aglomerată când toți vor să ajungă la noi, la mare.

 Pe stradă și în magazine nimeni nu poartă măști, nici chiar turiștii români care anul trecut erau printre puținii care le aveau cu ei.

Muzica nu răsună de pe plajă, iar vreo terasă unde să nu te poți auzi cu cel de lângă tine nu prea întâlnești.

La 2 Mai, la noi, două șezlonguri și o umbrelă te duc în weekend la 70 de lei, pe când în micul golf al orașului vechi din Nessebar, chiar în peninsula colonizată de greci acum mai bine de 1500 de ani, le poți închiria cu 15 leva, aproximativ 40 lei.

Nessebar este unul dintre cele mai vechi orașe din Europa, construit pe vechile ruine ale așezării trace Mesambria. “Mesambria” însemna “orașul lui Melsa”, probabil întemeiătorul asezării, și a fost dat de greci atunci când au colonizat așezarea în anul 510 după Hristos. Patronul orașului a fost ales zeul Apolo, grecii construind un templu și un teatru în onoarea sa. Din secolul III după Hristos aici încep să fie bătute monede de aur.

Cel mai fin nisip de pe litoralul bulgar, vecinătatea cu orașul istoric, casele albe cu acoperiș roșu presărate cu flori și multiplele biserici cu arhitecturi diverse impresionează pe oricine. Legată de acest oraș printr-un drum îngust, precum pietrele de pe coliere, se găsește o peninsulă romantică, cu bărcuțe pescărești și năvoade care stau să se usuce, restaurante cu specific pescăresc și internațional. În afară de baza modernă de cazare, turistul se poate bucura pe de o parte de alei romantice și locuri antice de vizitat, și pe alta parte de liniștea și confortul dat de un bronzat pe malul mării, alinat de valuri, relaxat în bătaia soarelui… Doar orașul este raiul golfulețelor romantice.

Catalin Serban
Catalin Serban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

Romgaz a încheiat un contract de creditare în valoare de 150.000 de milioane de euro

Linia de creditare este deschisă pentru 3 ani și va acoperi nevoile de capital de lucru ale Romgaz Romgaz a notificat investitorii de pe bursă...

CNAIR anunță modernizarea Transfăgărășanului pentru prelungirea sezonului turistic

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) plănuiește modernizarea Transfăgărășanului, ceea ce va permite extinderea perioadei în care drumul este deschis circulației, a...

Pilonul II de pensii: Ce trebuie să știe participanții despre retragerea fondurilor și continuarea investițiilor

Contribuția la Pilonul II de pensii este reglementată prin lege și reprezintă un procent din salariul brut al fiecărui angajat. În prezent, aceasta este...
Ultima oră
Pe aceeași temă