Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Sibeth Ndiaye, a spus la o conferinţă de presă că aceste reforme răspund promisiunii preşedintelui Emmanuel Macron şi neîncrederii manifestate de cetăţeni în timpul dezbaterii organizate de acesta din urmă ca urmare a protestelor ”vestelor galbene”.
Dar ministrul justiţiei, Nicole Belloubet, a ţinut să precizeze că dezbaterile parlamentare pe marginea acestor proiecte nu vor începe atât timp cât nu există perspective pentru ”un acord global preliminar” cu cele două camere, mai ales cu Senatul, unde partidul lui Macron nu are majoritate.
Conform planurilor executivului de la Paris, numărul deputaţilor ar urma să scadă de la 577, câţi sunt în prezent, la 433, iar cel al senatorilor de la 348 la 271. De asemenea, o cincime din membrii camerei inferioare, respectiv 87 de deputaţi, ar urma să fie aleşi printr-un sistem de vot proporţional, solicitare venită din partea unor formaţiuni precum Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) sau Verzii, care se plâng că sunt dezavantajate de actualul sistem de vot majoritar în două tururi în circumscripţii uninominale, sistem ce favorizează partidele mari.
O altă măsură propusă este limitarea la trei a numărului mandatelor succesive în funcţii de demnitate publică, cu excepţia primarilor din localităţile cu mai puţin de 9.000 de locuitori. Ar urma să fie redus şi numărul semnăturilor necesare convocării unui referendum, la un milion, faţă de procentul de 10% din prezent şi care este echivalentul a circa 4,7 milioane de semnături.
