Protestele au început la jumătatea lunii iulie, după ce Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze un număr mare de candidaţi, afirmând că nu au strâns suficiente semnături din partea unor susţinători reali, un răspuns susţinut duminică de preşedintele Vladimir Putin, după înregistrarea votului rău.
Candidaţii excluşi, între care se află aliaţi ai politicianului din opoziţie Alexei Navalni, au denunţat măsura drept un mijloc de a-i împiedica să câştige locuri.
În total, alegerile au avut loc în 85 de regiuni din Rusia, dar cea mai mare atenţie este concentrată pe Moscova.
Alegerile sunt pentru guvernele regionale şi locale, dar au fost considerate de către Navalni şi aliaţii săi drept o oportunitate de a slăbi partidul Rusia Unită care este pro-Putin, a cărui popularitate este la cel mai redus nivel din ultimul deceniu.
Întrebat după vot dacă ar prefera o diversitate mai mare şi un număr mai mare de candidaţi, Putin a spus că este mai importantă calitatea decât cantitatea.
Popularitatea lui Putin, de peste 60%, este mult mai mare decât a majorităţii liderilor occidentali, dar mai scăzută decât era în trecut. Putin, fost ofiţer KGB, a obţinut anul trecut o victorie clară în alegeri, în urma cărora va fi preşedinte până în 2024.
Populariatea partidului Rusia Unită suferă din cauza nemulţumirii legată de măsurile de creştere a vârstei de pensionare, într-o perioadă în care veniturile sunt în scădere, iar candidaţii din Moscova ai partidului au devenit independenţi.
