Farmaciile mici, comunitare, mor încet în competiția acerbă cu marile lanțuri farmaceutice. Din cauza discounturilor pe care doar marile lanțuri și le permit, farmaciile de cartier nu reușesc să supraviețuiască. Unele sunt puse la vânzare, altele dau faliment, iar tradiția farmacistului cu propria lui afacere e pe cale de dispariție.
Cea mai veche farmacie din Lugoj, după o activitate de peste 230 de ani, se închide. Farmacia „SilviFarm”, continuatoarea renumitei spiţerii „La Vulturul Alb”, înfiinţată în 1723 în Lugojul german, își va înceta activitatea la sfârșitul acestei toamne. Cauzele? „Nu putem concura cu lanţurile de farmacii, care au alte mijloace la îndemână. Din punct de vedere financiar, nu mai puteam continua, în condiţiile în care, treptat-treptat, ni s-a redus peste 50% din desfacere. Or, în această situaţie, nişte împrumuturi bancare ne-ar sufoca de tot”, a explicat, pentru ziarul local „Redeșteptarea“, farmacistul Vasile Iacobici. Cazul nu este singular. Farmaciile deținute de farmaciști au devenit o raritate în marile orașe, iar cele care rezistă pe piață abia supraviețuiesc.
„Marile lanțuri, din cauza volumului mare de medicamente pe care le cumpără de la distribuitor, obțin prețuri mai mici decât noi. Normal că și prețul produsului în magazin e mai ieftin decât la noi. Noi, farmaciștii cu afaceri mici, suntem profund dezavantajați. Mai mult, deși prețul la unele medicamente este stabilit de stat, ele își permit discounturi. Rulează bani dintr-o parte în alta și oferă acele discounturi. Cumpărătorul obține un preț mai mic la acele medicamente, dar prin această tactică, ce mi se pare neloială, au reușit să ne înghită pe noi, comunitarii, aștia mici”, explică Rodica M., o farmacistă care deține propria farmacie din iulie 1990.
„Nici Guvernul, nici Colegiul Farmaciștilor nu au vrut ca farmacia să rămână a farmacistului. Au vrut s-o transforme într-o afacere și au reușit. Acum, se lucrează cu target, fiecare angajat trebuie să vândă pe lună de suma X. Câțiva farmaciști am fost la Bruxelles să discutăm problemele prin care trecem, dar ni s-a spus că numai Guvernul poate reglementa domeniul. Ar fi fost bună o lege care să permită numai farmacistului să fie proprietar de farmacie, iar într-un lanț să existe cel mult 5 farmacii. Dar nu s-a vrut”, mai spune ea.
În contextul falimentării multor farmacii, 105 farmacii independente din Transilvania au format Top Pharma Union, pentru a negocia mai bine cu producătorii de medicamente și a putea concura de pe poziții egale cu marile lanțuri de farmacii.
„Acționăm ca un cumpărător colectiv, ca să obținem și noi un preț cât mai mic. În acest domeniu, raportul de forță e net superior în favoarea lanțurilor mari. Micile farmacii din mediul urban foarte rar reușesc să supraviețuiască”, a explicat pentru RL un reprezentant al Top Pharma Union, Simona Voju.
Întrebat dacă această situație de pe piața farmaceutică nu cumva reprezintă o formă de competiție neloială, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că nu. „Câtă vreme această situație ajută la scăderea prețului la medicament, deci cumpărătorul are de câștigat, nimic nu e neloial”, a răspuns aceasta.
Cum să devii un brand practicând prețuri mici
Totuși, în ciuda competiției dintre lanțuri, românii se plâng constant de prețurile mari la produsele farmaceutice sau dermo-farmaceutice. Singura farmacie care a făcut un profit uriaș mizând pe prețuri mai mici față de ce găsim pe piață este Farmacia Tei din București. Strategia patronilor a fost să vândă mult, la prețuri sub cele din piață. Potrivit revistei Forbes, anul trecut, cifra de afaceri a fost de peste 1 milion de euro, fără TVA, pe lună (pentru micul magazin Bebe Tei și Farmacia Tei), iar din 2014 a fost deschis al doilea punct de lucru în aceeași zonă.
Speculând nevoile pieței, patroanei Roxana Maftei i-a venit ideea să dezvolte separat un magazin cu produse numai pentru copii. Astfel a luat naștere magazinul Bebe Tei în centrul comercial Militari Shopping, o investiție de 700.000 de euro, care se adresează nevoilor copiilor de până la 3 ani. Și el s-a dovedit un succes.
„Câtă vreme la majoritatea medicamentelor prețul este impus de stat, farmaciile încearcă să facă profit și cu ajutorul produselor dermato-cosmetice sau cu produsele pentru îngrijirea copiilor. Dar nici aici nu ne permitem să punem adaosuri mari, fiindcă nu am mai vinde nimic. Bebe Tei este excepția, este un brand care vrea să vândă foarte mult, permițându-și prețuri mici”, explică Roxana M., o farmacistă, proprietara unei farmacii comunitare din provincie.
De ce s-au extins lanțurile
Totul s-a petrecut din momentul în care preţul licenţelor a mai scăzut. Trei evenimente au dus la înflorirea retailului farmaceutic: au primit undă verde pentru a-și face reclamă la televizor, a fost eliminat criteriul geografic la înființarea farmaciilor, iar termenele de plată de peste un an sunt în curs de aliniere la standardele europene, care presupun cel mult 60 de zile pentru plata facturilor.
În spatele marilor reţele de farmacii se află, de cele mai multe ori, distribuitori şi chiar producători farmaceutici. O astfel de integrare pe verticală a permis grupurilor farmaceutice să se extindă şi mai mult. Distribuitorii farmaceutici îşi susţin propriile farmacii nu numai cu bani, ci şi cu reduceri de preţuri, beneficii pe care alte farmacii, independente, nu le au.
La ora actuală, conform estimărilor făcute de Simona Voju, în România funcționează aproximativ 7.000 de farmacii independente.
