Şoseaua ar putea fi construită cu bani primiţi gratis de la UE, şi nu cu finanţare asigurată de bancherii concesionarului Vistrada Nord, format din firmele Vinci, Strabag şi Aktor. Schimbarea sursei de finanţare, dacă se va întâmpla, va amâna însă proiectul cu ani buni.
Susţin în continuare concesiunea ca fiind ”prima opţiune avută în vedere” pentru realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov, însă doresc să obişnuiască românii cu ideea unui posibil eşec privind concesiunea. La finele săptămânii trecute, la Arad, premierul Victor Ponta şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus, au lăsat să se înţeleagă că, dacă procedura de concesiune în curs nu va avea succes, nu va fi nicio tragedie căci autostrada se va face din banii UE.
Cu aproape un an în urmă, în decembrie 2013, premierul Ponta anunţa că firmele Vinci, Strabag şi Aktor au fost desemnate câştigătoare ale procedurii de concesiune, perdanţi fiind constructorii italieni Impregilo şi Salini. Lucrările urmau să înceapă în primăvara acestui an, mai spunea Ponta. A trecut aproape un an şi tot ce se ştie este că părţile, anume Compania de Drumuri, bancherii finanţatori, cele trei firme constructoare indicate, sunt înţepenite în aceleaşi negocieri interminabile în care se găseau şi în vară şi al căror sfârşit nu pare a fi aproape.
„Asta se analizează acum: risc de trafic, risc de construcţie şi risc de disponibilitate. Funcţie de aceste lucruri, şi pe noi ne vor obliga la 100 de lei deficit anual sau la 4 lei deficit anual. E o mare diferenţă. Noi ducem această discuţie, firma câştigătoare duce discuţia privitor la o construcţie financiară“, declara în iulie Ioan Rus. În toamnă, afirma el tot atunci, va fi luată o decizie privind acest proiect: „Ori ne ducem înainte, ori ne ducem înapoi“. Lunile au trecut şi se negociază acelaşi lucru. „Autostrada Comarnic-Brașov este, în continuare, în negociere legată de concesionar, care negociază cu finanțatorii lui, noi negociem cu ei (concesionarul — n.r.).“, spunea el la finele săptămânii trecute. Boala lungă este moarte sigură, iar oficialii par a voi să obişnuiască opinia publică cu ideea unui eşec privind concesiunea. Ei susţin că există soluţia de rezervă. „Este o dublă soluție, în cazul în care acest lucru nu va putea fi finalizat în acest fel, vom încerca pe fonduri europene. Ideea de la care plecăm, cu maximum de certitudine, este că (autostrada — n.r.) Comarnic-Brașov se va face. În acest moment, șansa întâi o are concesiunea. Dar, întotdeauna te gândești și la o altă soluție“, spune acum ministrul Transporturilor.
Fondurile europene, o soluţie?
Dacă în urmă cu ani de zile exista o viziune idilică privind finanţarea autostrăzii Comarnic-Braşov – oricând vom găsi un concesionar care să vină cu bani pentru o autostradă atât de importantă, sugerau oficialii în urmă cu ceva timp –, acum viziunea idilică este cea a înlocuirii facile a sursei private de finanţare cu alta publică. În primul rând, folosirea banilor europeni la construire va presupune organizarea unei noi licitaţii pentru selecţia constructorului, înţelegerea cu firmele Vinci-Strabag şi Aktor urmând să cadă. Ori, în România procedurile de achiziţie publică sunt lungi, contestaţiile durează luni, iar neregulile sunt deseori sancţionate de Comisia Europeană cu retragerea finanţării. În al doilea rând, grosul banilor ar trebui asigurat de către stat, căci, negăsindu-se pe reţeaua centrală europeană de transport TEN-T Core, Comisia Europeană va da doar aproximativ un sfert din banii necesari. Sărăcia bugetului de stat, incapabil să asigure fluent finanţarea necesară, cererea de bani din perioadele electorale, presiunea deficitelor bugetare mici vor limita alocările pentru acest proiect, împingând definitivarea lui peste ani. Persoanele apropiate proiectului speră că Guvernul pregăteşte un anunţ pozitiv privind încheierea negocierilor cu Vinci-Strabag-Aktor care să fie făcut până în alegeri. Un astfel de anunţ ar propulsa partidul de guvernământ în opţiunile electoratului. Dacă un astfel de anunţ nu va fi făcut, singura concluzie este că înţelegerea cu Vinci pică. Despre aceasta se va vorbi însă doar după alegeri, astfel încât procesul electoral să nu fie influenţat.
