Deşi a înregistrat performanţe modeste, reprezentanţa României la UNESCO, aflată la Paris, îşi permite să creeze un post special pentru soţia preşedintelui ICR, Lilian Zamfiroiu. Pentru Tatiana Zamfiroiu, statul român a plătit într-un an 62.400 euro.
România liberă dezvăluia săptămâna trecută că la scurt timp după ce actualul şef al Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu, părăsea postul de adjunct al ambasadorului României la UNESCO, soției acestuia, care era casnică, i s-a creat un post în cadrul Delegației. Acest lucru ne-a fost confirmat chiar de MAE. „Tatiana Zamfiroiu ocupă un post administrativ, respectiv referent relații, în cadrul Delegației Permanente a României la UNESCO, din septembrie 2013. Chiria locuinței doamnei Tatiana Zamfiroiu este de 3.037,48 euro/lună”, sunt precizările oficiale ale MAE, la solicitarea RL.
Deşi este evident că Tatiana Zamfiroiu nu ar fi putut obţine acel post dacă nu ar fi soția președintelui ICR, Nicolae Manolescu, ambasadorul României la UNESCO, a ținut să facă următoarele precizări: „Postul ocupat de Tatiana Zamfiroiu nu a fost creat special pentru ea, ci a rezultat din declasarea postului diplomatic pe care îl ocupase soțul său, Lilian Zamfiroiu, până în momentul plecării acestuia la ICR. Când a plecat Lilian Zamfiroiu se încheiase deja concursul pentru plecările la post în străinătate, pe care-l organizează anual MAE, situație în care am solicitat ministerului numirea temporară pe postul rămas descoperit a Tatianei Zamfiroiu. De comun acord cu cea în cauză, MAE a declasat respectivul post la nivel de referent-relații (realizându-se, astfel, o economie la capitolul fonduri salariale), deși doamna Zamfiroiu avea și atunci, ca și acum, pregătirea necesară pentru a ocupa și un post diplomatic, fiind absolventă a Universității București, Facultatea de Fizică, și a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Masteratul de Management și Comunicare”.
2.200 euro, salariu de referent-relații
Totuși, ce prespune postul de referent-relații al Tatianei Zamfiroiu? Delegația Permanentă la UNESCO este formată din trei salariați: ambasadorul Nicolae Manolescu, adjunctul său, diplomatul Gabriel Sarafian și Tatiana Zamfiroiu. Potrivit fișei postului, ea întocmește referate legate de activitatea celor doi diplomați. Fiind un post administrativ, soția președintelui ICR nu este obligată să publice o declarație de avere, în schimb, venitul ei apare în declarația de avere a lui Lilian Zamfiroiu, pe anul 2013, publicată pe site-ul ICR. Astfel, în patru luni, Tatiana Zamfiroiu a avut un venit de 8.844 euro, adică 2.200 de euro/lună. Întâmplător sau nu, locuința de serviciu a soțului a fost păstrată, iar pentru aceasta statul român plătește chirie 3.037 euro/lunar. Surse de încredere RL au declarat că miză acestui apartament de la Paris este, de fapt, alta. „Unul dintre copiii lui Zamfiroiu studiază la Paris, este student, și în toată această perioadă el a stat în acea casă”.
Deși i s-a solicitat oficial un răspuns și a fost contactat telefonic de multe ori, Lilian Zamfiroiu nu a vrut să aducă precizări în legătură cu postul soției dumnealui.
Cu ce se ocupă UNESCO
Una dintre cele mai importante misiuni ale Delegației Permanente la UNESCO este să reprezinte interesele statului român în acea organizație, la ora actuală, statele membre dând mari bătălii pentru a-și lărgi lista cu siturile turistice declarate situri UNESCO. Este știut faptul că siturile UNESCO devin vectori de imagine pentru promovarea turistică a zonei. La ora actuală, România are doar 7 situri UNESCO. Prin comparație cu țările din jur, Polonia deține 14, Cehia 12, Grecia 17, pe primul loc fiind Italia, cu 50 situri și cu alte 41 pe lista de așteptare. Orice țară poate face anual două propuneri.
În mandatul lui Nicolae Manolescu, care a început în 2006, un singur proiect cultural a intrat pe lista de aşteptare UNESCO: „Satele vechi Holloko, Rimetea şi împrejurimile (2012)”. Motivul este acela că Holloko se află încă din anul 1987 pe lista World Heritage List Unesco. De altfel, în anii 2000, România a reușit să înregistreze pe lista de asteptare un singur proiect, și anume Centrul Istoric din Sibiu, în 2004, în strânsă legatură cu renovarea generală a orașului – capitala europeană a anului respectiv. Dar dosarul fiind considerat incomplet şi evaluat drept „greşit” de către experţii UNESCO, înscrierea a fost amânată sine die.
Restul obiectivelor românesti, cum ar fi spre exemplu Ansamblul monumental Brâncuși de la Tg Jiu, sunt înscrise pe lista de așteptare din 1991. De atunci lista nu a mai fost reactualizată și mai ales nu s-au mai înscris noi situri, cu toate că țări ca Germania, Italia sau Franța, care au nenumărate situri, continuă să înscrie an de an.
Pentru aceste situri, autoritățile locale, împreună cu Ministerul Culturii, ar trebui să întocmească un dosar cu care să poată convinge experții UNESCO că merită să intre în patrimoniul mondial.
De pildă, în cazul Ansamblului Brâncuși de la Tg Jiu autoritățile locale au început să întocmească dosarul abia anul trecut.
Întrebat de ce lucrurile merg atât de greu pentru ca operele lui Brâncuși să devină situri UNESCO, Manolescu a răspuns: „În privința ansamblului Brâncuși, lucrurile merg normal. Inițiativa dosarului a aparținut primăriei din Tg. Jiu, cu un an și jumătate în urmă, care m-a contactat și, ca urmare, am sesizat Ministerul Culturii în vederea întocmirii dosarului necesar. Experții în materie de patrimoniu numiți de minister au întocmit dosarul la timp, deși este unul foarte complicat (..) Dosarul propriu-zis își urmează cursul, care nu mai depinde de noi. Procesul durează un an, un an și jumătate. Uzanță sau birocrație, asta e procedura”.
Potrivit MAE, bugetul alocat pentru întreținerea Delegației Permanente a României la UNESCO, pentru anul 2014, a fost de 154.570 euro, iar chiria reședinței lui Nicolae Manolescu este de 5.056 euro/lună și se află în primul arondisment al Parisului.
