Parlamentul Greciei a votat, marţi, înfiinţarea unei comisii care să analizeze circumstanţele care au condus la semnarea de către Guvern, în 2010, a celor două acorduri de asistenţă financiară externă, relatează Reuters, conform Mediafax.
Valoarea totală a acordurilor se ridică la 240 miliarde de euro.
„După cinci ani de tăcere în Parlament referitor la principalele probleme care au cauzat catastrofa acordurilor financiare, astăzi vom iniţia un proces care va oferi poporului grec răspunsurile la aceste întrebări”, a declarat premierul elen Alexis Tsipras, înaintea votului din Parlament.
Comisia parlamentară, propusă de guvernul condus de Tsipras, va examina motivele care au dus la contractarea împrumuturilor de la Troica creditorilor, formată din Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi aspectele care au decurs din implementarea reformelor asociate cu programele de asistenţă financiară.
Printre aspectele care vor fi analizate se numără revizuirea în creştere a deficitului bugetar al Greciei pentru 2009, care a condus la declanşarea crizei financiare a ţării, restructurarea datoriilor statului în 2011, precum şi recapitalizarea, în 2012, a marilor bănci cu capital de stat.
Aceasta este cea de a treia comisie parlamentară înfiinţată de guvernul lui Tsipras de la preluarea mandatului în ianuarie.
Prima comisie se ocupă cu examinarea datoriilor Greciei, iar cea de a doua, care şi-a început activitatea săptămâna trecută, caută modalităţi pentru ca ţara să poată obţine despăgubiri de război din partea Germaniei.
Adjunctul ministrului elen de Finanţe a declarat că Germania, cel mai mare creditor al ţării, datorează Greciei aproape 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă a ţării, potrivit publicaţiei britanice The Guardian.
Guvernul elen a semnat, în 2010, un acord de 110 miliarde de euro cu UE, BCE şi FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, înţelegere suplimentată un an mai târziu cu un program financiar în valoare de 130 miliarde de euro. Cel de-al doilea pachet extern a inclus cea mai mare restructurare de datorii de stat din istorie, creditorii privaţi ai Greciei ştergând 100 miliarde euro din creanţe.
Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programele de asistenţă financiară, însă creditorii au condiţionat acordarea tranşei de adoptarea unor reforme de austeritate.
Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.
Datoria publică a Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro, respectiv 176% din PIB.
