Promisiunile premierului Victor Ponta cum că în data de 15 noiembrie se va putea circula fluent pe autostradă între Sibiu şi Deva, urmare a încheierii lucrărilor la lotul 3 Sibiu-Orăştie, nu stau în picioare. Problema alunecării unui deal traversat de autostradă nu a fost soluţionată.
„Am rămas cu acel tronson al treilea, între Sibiu şi Deva, la care încă se lucrează. Înainte de a veni la Sibiu am discutat şi cu reprezentanţii firmei şi cu reprezentanţii CNADNR şi mi-au confirmat faptul că de data asta se vor ţine de termen şi pe 15 noiembrie, cel mai târziu, se va circula neîntrerupt între Sibiu şi Deva“, declara la începutul lunii septembrie premierul Victor Ponta. Va fi într-adevăr așa?
Proiectul de construire a lotului 3 de autostradă Sibiu – Orăştie, care odată terminat ar permite circulaţia fluentă între prima dintre aceste localităţi şi Deva, este victima bâlbâielilor în privinţa alegerii unor soluţii tehnice potrivite, a indeciziei ce a domnit luni bune la Compania de Drumuri, a dorinţelor de a fi făcute economii tocmai acolo unde nu era cazul. Proiectul este dovada prostului management din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Principala problemă tehnică a autostrăzii continuă să fie alunecările masive ale versanţilor debleului prin care trece autostrada. Alunecările au loc în zona Apoldu. Soluţia săpării unui debleu uriaş care practic desfiinţează un deal s-a dovedit a fi cea mai proastă soluţie posibilă, spun ingineri din cadrul lucrării. În condiţii de ninsoare puternică, CNADNR nu va avea cum să elimine zăpada din acest „defileu”. Lungimea mare a debleului (peste 400 de metri), dar şi înălţimea considerabilă a acestuia (câteva zeci de metri) nu vor permite frezelor să aibă unde depozita zăpada de pe carosabil.
Singura soluţie la această problemă, dar şi la cea a alunecărilor de teren, este lărgirea debleului până la punctul la care se obţine o pantă atât de mică încât practic dispare dealul. Şi această soluţie are incoveniente.
Practic orice excavaţie majoră ridică o problemă la care se pare că nimeni nu s-a gândit. Unde se poate depozita pământul excavat? „Ei trebuie să îşi cumpere teren pentru depozitarea pământului. Discuţia a fost pe o suprafaţă de 22 hectare căci sunt 1,2 milioane metri cubi teren excavaţi din zona unde lucrează”, spune Marcel Boloş, director în cadrul Ministerului Transporturilor. Potrivit acestuia, terenul necesar se află în proprietatea a 150 de localnici. „Trebuie gasită o variantă de expropriere de teren pentru zona unde urmează să fie depozitat pământul din dealul care alunecă”, explică el.
Tunelul nedorit
Este situaţia cu adevărat o dificultate tehnică la care soluţiile erau greu de găsit? Se puteau evita costuri cifrate acum la zeci de milioane de euro şi mutarea unui deal? Specialişti din cadrul proiectului spun că da, situaţia se putea evita dacă CNADNR nu s-ar fi scumpit la tărâţe. Mai precis în urmă cu un an şi jumătate cons-tructorii Impregilo-Salini au propus CNADNR construirea unui tunel de 498 de metri care să traverseze dealul în cauză. Soluţia ar fi dus la o majorare a valorii contractului cu doar 10%, în limite acceptabile legal. Fiind mai scurt de 500 de metri, tunelul nu necesita montarea unor ins-talaţii de ventilaţie conform cerinţelor legale şi ca urmare era relativ ieftin. Companiei de Drumuri i s-a părut dubioasă propunerea constructorilor de a face un tunel mai scurt de 500 de metri, a respins însă soluţia acestuia şi ca urmare singura variantă posibilă a rămas executarea unui debleu. Nici această soluţie nu este convenabilă. Pe lângă problema curăţării de zăpadă şi a depozitării pământului excavat, mai apare problema autorizaţiilor de construcţie şi de mediu întocmite pentru alte soluţii tehnice. Acesta a fost motivul pentru care la începutul lunii septembrie Inspecţia de Stat în Construcţii Sibiu a dispus oprirea lucrărilor.
De aceea terminarea lucrărilor la 15 noieimbrie pare foarte puţin probabilă. Potrivit directorului din MT, mai sunt de făcut lucrări cifrate la 120 milioane de lei. „Dacă discutăm de porţiunea de autostradă ce există în zona de debleu, fără să luăm în calcul consolidările debleului, ar putea fi gata la 15 noiembrie, dacă discutăm de toată lucrarea cu partea de consolidări, nu, nu prea sunt şanse. Acolo este o zonă de teren care dacă începe să plouă se transformă în mâzgă şi nu mai poate interveni nimeni”, spune Marcel Boloş.
