În ciuda declarațiilor optimiste ale politicienilor la adresa presei, situația care reiese din studiile mai ample realizate de mai multe ONG-uri din zona media nu este deloc una îmbucurătoare. Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, vor fi publicate două rapoarte referitoare la practicile lipsite de etică profesională regăsite în mass-media.
Centrul de Jurnalism Independent și Activewatch vor face publice, în aceste zile, două rapoarte referitoare la situația presei din România. „În pregătirea acestei analize, în perioada octombrie 2014- aprilie 2015, am realizat peste o sută de interviuri cu manageri, editori, jurnaliști din presa locală și centrală. Raportul va prezenta o radiografie a problemelor mass-media, așa cum se văd ele la firul ierbii“, a explicat pentru RL Cristina Lupu, director de programe CJI. Concluziile sunt dureroase. Anul 2014 a fost marcat de adâncirea crizei din mass-media românești.
„Afacerile de media au fost lovite, în continuare, de scăderea vânzărilor și audiențelor, de problemele legate de distribuție, de publicitatea din bani publici alocată discreționar și, mai nou, de interpretările diferite ale legislației românești în domeniul fiscalității și al dreptului muncii. Tot în 2014, an electoral, derapajele profesionale s-au înmulțit. Limbajul s-a deteriorat grav, agresivitatea a crescut, atât la nivel național, cât și local. Zonele în care meseria se practică corect, cât mai aproape de standardele profesionale – par a fi, însă, excepțiile care se pierd în mulțimea celorlalte. Dar ele există și sunt zona de optimism, dacă putem să vorbim despre așa ceva. Avem în continuare jurnaliști care își fac meseria onest, deși sunt prost plătiți. Există afaceri de media care se încăpățânează să reziste, deși piața este în cădere liberă. Dacă presa va avea un model economic viabil, investițiile se vor întoarce. Jurnalismul nu moare, se transformă“, a comentat Cristina Lupu.
În aceeași notă pesimistă a prezentat concluziile raportului Active Watch și Răzvan Martin, co-autor al raportului FreeEx. ‘’Încrederea publicului în mass-media continuă să scadă. Electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de informare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media. Presa tradițională a fost și este puternic folosită de patroni pentru diverse interese de natură politică, economică sau pentru a pune presiune pe justiție. Dosarele DNA ne-au adus noi dovezi privind finanțările ilicite ale presei de propagandă, din ambele tabere“, a declarat pentru RL Răzvan Martin.
Ce urează politicienii presei
La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai ca Zi Mondială a Libertăţii Presei. Iniţiativa a venit de la Conferinţa Generală UNESCO, care a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.
Ieri, atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul Victor Ponta au transmis mesaje pe Facebook referitoare la importanța libertății de exprimare. “O presă liberă contribuie la consolidarea democraţiei şi la dezvoltarea unei societăţi prospere. Pentru acest drept am luptat în 1989, iar rolul mass-media este esenţial în apărarea interesului public”, se arată în mesajul postat duminică pe contul de Facebook al preşedintelui Iohannis.
În schimb, premierul Victor Ponta a declarat la B1 că Guvernul caută un sistem de sprijinire, prin reducerea taxelor, a presei furnizoare de ştiri, precum posturi de televiziune şi radio, în funcţie de proporţia numărului de ştiri în grila de program, nu şi a presei scrise, deoarece aceasta suportă costuri mai mici în online.
“De la 1 ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, se va modifica un pic şi legislaţia care reglementează drepturile de autor. Dreptul la informaţie este un drept constituţional, nu întâmplător trebuie să subvenţionăm în continuare televiziunea publică, dar eu cred că informare fac în egală măsură, dacă nu chiar mai mult decât TVR, şi celelalte televiziuni care au în program ştiri. Motiv pentru care i-am cerut lui Teodorovici (ministrul Finanţelor – n.r.) şi încercăm să găsim o soluţie prin care să sprijinim acele mijloace de presă care prezintă ştiri”, a spus Ponta.
» Victor Ponta caută un sistem de sprijinire a posturilor de radio și televiziune, dar nu are în vedere și presa scrisă.
