Potrivit Der Spiegel, serviciile secrete germane, BND, au spionat Turcia ani de zile. Dezvăluirea a avut efectul unei bombe la Ankara, diplomaţiile celor două ţări stabilind o reuniune a şefilor serviciilor lor secrete pentru discutarea afacerii de spionaj, turcii dorind o explicaţie de la şeful BND, Gerhard Schindler. Berlinul s-a declarat „indignat“ de fiecare dată când a fost dezvăluită o acţiune de spionaj a americanilor asupra responsabililor germani, subliniind că „prietenii nu se spionează“.
Dezvăluirile publicaţiei Der Spiegel pot fi rezumate prin „spionii mei şi spionii tăi i-au spionat pe ai noştri” şi acuzaţiile potrivit cărora serviciile secrete germane au spionat Turcia sunt o adevărată lovitură de bumerang. După ce a protestat contra înregistrărilor efectuate de serviciilesecrete americane asupra teritoriului său, Germania a fost prinsă cu „mâna în sac”, potrivit presei europene. Marile „urechi” ale Berlinului au funcţionat la fel. Potrivit Der Spiegel şi Süddeutsche Zeitung, BND au interceptat conversaţii secrete, printre ţinte fiind şi americanii. Ironia sorţii este că arestarea unui spion dublu ce lucra pentru CIA a dus la dezvăluirea activităţilor BND. Mai grav pentru diplomaţia germană este că BND au spionat Turcia ani de zile, Ankara fiind un partener privilegiat al Germaniei, care are o puternică imigraţie turcă pe solul său.
Guvernul german se străduie să răspundă reportajelor media potrivit cărora serviciile secrete au spionat sistematic Turcia, un aliat în NATO, şi au interceptat – din întâmplare? – convorbiri telefonice ale lui Hillary Clinton, când era secretar de stat, şi ale succesorului său, John Kerry. În timp ce funcţionarii de la Berlin caută să minimalizeze importanţa acestor informaţii, Turcia a convocat ambasadorul german şi a cerut o anchetă imediată şi încetarea oricărei activităţi de spionaj. „Dacă există chiar şi un minim adevăr în aceste acuzaţii de spionaj, este vorba de o situaţie gravă care necesită o explicaţie din partea Germaniei”, a declarat ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, pentru care aceste proceduri sunt „inacceptabile şi de neiertat”. Pe un ton indignat, auzit de nenumărate ori la politicienii din Berlin în ultimul an referitor la cazurile de spionaj ale Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA, NSA, guvernul turc a cerut autorităţilor germane „să prezinte o explicaţie oficială şi satisfăcătoare la acuzaţii” şi a adăugat că „dacă este adevărat, aceste practici trebuie să înceteze”.
Lista „ţintelor“
Turcia rămâne pe lista ţărilor vizate de serviciile secrete externe din Germania, care a fost stabilită în 2009 şi este încă actuală, arată Der Spiegel, atribuind informaţia documentelor divulgate de Agenţia Centrală de Informaţii. Publicaţia afirmă că guvernul german a mandatat serviciile secrete din 2009 să spioneze Ankara. Ţintele spionajului sunt reactualizate la fiecare patru ani de către guvern, dar priorităţile actuale nu au fost modificate după afacerea de spionaj american, iar Turcia va fi în continuare sub ascultare.
Der Spiegel a precizat că serviciile secrete externe germane, BND, au interceptat conversaţii individuale ale dnei Clinton şi John Kerry, în timp ce se aflau în Orientul Mijlociu. Convorbirea lui Kerry a fost înregistrată anul trecut în timpul negocierilor cu israelienii şi palestinienii. BND a asculat în 2012 o convorbire telefonică între Hillary Clinton şi Kofi Annan, fost secretar general al ONU, care revenea din Siria şi informa despre întrevederile sale ca trimis special.
Răspunsuri evazive
Administraţia de la Washington nu a comentat deocamdată informaţiile, iar la Berlin, Christine Wirtz, purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, a refuzat să confirme informaţiile de spionaj, citând protocolul german în virtutea căruia spionajul este exclusiv gestionat de un comitet parlamentar care supervizează serviciile secrete ale ţării. În octombrie, în mijlocul indignării germane generate de aflarea că NSA a ascultat telefonul mobil al Angelei Merkel, un purtător de cuvânt al cancelariei a insistat că „între amici şi între parteneri apropiaţi, cum sunt SUA şi Germania Federală de decenii, nu trebuie să existe supravegherea comunicaţiilor unui şef de guvern”.
Întrebată, luni, cum apreciază spionarea unui partener din NATO precum Turcia, după declaraţiile sale ferme contra spionării americane a Germaniei, dna Merkel a sugerat că între cele două situaţii există o netă diferenţă şi a refuzat orice declarație referitoare la acuza că serviciile secrete germane au spionat Turcia, notând doar că munca acestor servicii este confidenţială, cu detalii cunoscute de o comisie de control parlamentar. Identitatea membrilor acestei comisii este secretă.
Cancelarul Angela Merkel şi noul preşedinte turc, Recep Tayyip Erdogan, nu se aşteaptă ca afacerea spionării Turciei să amelioreze relaţiile dintre Berlin şi Ankara.
