12.4 C
București
vineri, 3 mai 2024
AcasăEconomieDăianu: Starea finanțelor publice este tare complicată acum

Dăianu: Starea finanțelor publice este tare complicată acum

Fără a fi un paradis fiscal, precum Irlanda, Romania a ajuns penultima în UE ca nivel al veniturilor fiscale, spune Dăianu. Acestea „au mers în jos, prin omisiune și comisiune”, detaliază expertul.

Prin omisiune, afirmă Daniel Dăianu, întrucât “s-a neglijat nevoia de a spori transparența, gradul de conformare la plăți, astfel încât să se colecteze mai mult. Nu numai că s-a renunțat în mod inexplicabil la o reformă serioasă a ANAF, dar nu au existat preocupări sistematice de creștere a colectării”.

Dăianu aminteşte că, în timp ce s-a acceptat o scădere a veniturilor fiscale, numai parțial compensată de absorbția de fonduri europene, “au crescut presiunile pe buget, prin creșterea veniturilor/salariilor. De aici, a rezultat un spațiu fiscal tot mai mic” şi “încordarea teribilă a bugetului public”.

„Au crescut presiunile pe buget, prin creșterea veniturilor/salariilor. De aici, a rezultat un spațiu fiscal tot mai mic.” Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal

Ce urmează? „O creștere de venituri (salarii) era inevitabilă, pentru a atenua emigrația. Dar o asemenea politică, dacă nu e însoțită de grija pentru creșterea veniturilor fiscale, primejduiește echilibrele macroeconomice”, afirmă preşedintele Consiliului Fiscal.

În ultimii ani, deficitul bugetar nu a trecut de 3% din PIB, cel structural fiind ceva mai mare, dar „aceasta s-a realizat printr-o amputare severă a cheltuielilor cu investiții publice”, care „au ajuns în 2018 la 2,6% din PIB”, spune specialistul.

 

Situaţie delicată

Acum, România este într-o situaţie destul de delicată. Daniel Dăianu susţine că „este un mare semn de întrebare dacă se poate continua cu acest pattern de ajustare a structurii cheltuielilor pentru respectarea nivelului de 3%; fiindcă suntem la un prag de suferință pentru economie”.

Expertul repetă ceea ce alţi experţi au subliniat în ultimii aproape trei ani: noua lege a pensiilor ar avea un impact mai mult decât sever asupra bugetului public, iar “aplicarea ei ar însemna plusuri de 0,7% din PIB, în anul 2020, 2,7% din PIB, în anul 2021, și 3,7% din PIB, în anul 2022”. Exact semnalul de alarmă tras pentru Rl, de predecesorul său de la Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Cele mai citite

Statele membre NATO sunt profund îngrijorate „ de activitățile rău intenționate ale Rusiei” pe teritoriul Alianței

Statele membre ale NATO s-au declarat joi "profund preocupate de activităţile rău intenţionate" ale Rusiei "întreprinse recent pe teritoriul Alianţei" şi care "constituie o...
Ultima oră
Pe aceeași temă