Dacă în urmă cu câteva luni ministrul Transporturilor, Dan Şova, susţinea că proiectul construirii autostrăzii Comarnic-Braşov este privit cu maxim interes de către bancheri, zilele trecute ministrul a recunoscut că băncile nici măcar nu au decis dacă vor împrumuta constructorilor banii necesari.
Soarta concesiunii autostrăzii Comarnic-Braşov a ajuns în mâna bancherilor. Aceştia ar trebui să asigure constructorilor desemnaţi drept câştigători de către Ministerul Transporturilor, respectiv asocierea Vistrada formată din firmele Vinci-Strabag-Aktor, resursele financiare necesare construcţiei.
Instituțiile financiare internaționale nu au decis însă dacă şi cu cât finanţează autostrada, a anunţat, vineri, ministrul Transporturilor, Dan Şova, într-o conferință de presă susţinută la Mediaş. „Noi ne-am terminat treaba. În acest moment, CNADNR (Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – n.r), Guvernul României, noi nu așteptăm decât instituțiile financiare internaționale (…) să stabilească dacă finanțează și cu cât, pentru a vedea exact care va fi ponderea instituțiilor financiare internaționale și ponderea băncilor private”, a spus ministrul Transporturilor.
Anunţul surprinde deoarece în urmă cu câteva luni acelaşi ministru vorbea de marele interes al bancherilor pentru proiect. La sfârşitul lunii martie, Dan Şova spunea că amânarea termenului de semnare a contractului, din mai în luna iunie, este lucru „eminamente pozitiv” întrucât statul a reuşit să obţină angajamentul ferm din partea BEI, BERD şi BM pentru susţinerea proiectului.
Ce nu place bancherilor?
Există două aspecte care îngreunează semnarea contractului. Primul este nerespectarea prevederilor şi practicilor relevante ale UE la atribuirea contractului. “Autorităţile intenţionează să semneze un contract comercial în aprilie şi să înceapă lucrările pregătitoare înainte ca termenii financiari să fie agreaţi şi resursele să fie identificate. Posibila finanţare din partea BEI şi BERD pentru investitori privaţi ar putea fi pusă sub semnul întrebării, dacă selecţia unui câştigător al concesiunii nu se efectuează în conformitate cu prevederile şi practicile UE relevante”, se arată într-un raport recent al FMI. De observat că FMI menţionează nu doar nereguli privitoare la termenii financiari ai contractului şi neidentificarea resurselor, ci şi nereguli privind selecţia câştigătorilor. Cu atâtea semne de înrebare nu este de mirare că bancherii sunt sceptici în a da banii.
O a doua cauză priveşte împărţirea riscurilor între stat şi concesionari. În concesiunile de autostrăzi, riscurile privesc traficul (posibilitatea de a nu exista suficienţi utilizatori ai autostrăzii), modificarea legislaţiei etc. Cu cât există mai multe riscuri asumate de stat, cu atât există şanse ca proiectul să atârne ca o piatră de moară asupra deficitului bugetar. Pe de altă parte concesionarii refuză să îşi asume prea multe riscuri deoarece doresc să aibă profituri certe, negrevate de evoluţii viitoare. Discuţiile din prezent se poartă în jurul acestor aspecte. “Mai sunt unele discuții între instituțiile financiare internaționale și constructori, tot cu privire la finanțare, dar sunt chestiuni care nu implică vreo decizie a CNADNR. CNADNR și-a terminat treaba, deci deocamdată așteptăm”, a spus Şova. În urmă cu o lună acesta afirma că instituţiile financiare internaţionale vor mai multe riscuri contractuale asumate de către concesionarul Vistrada.
Cum ar trebui să arate autostrada
Potrivit calculelor prezentate până în prezent, tarifele de utilizare a autostrăzii Comarnic-Brașov ar putea fi cele mai mici din Uniunea Europeană. Nivelul tarifelor va fi de 5,7 lei fără TVA, 7 lei cu TVA pentru un autoturism, pentru toți cei 60 de km, de la intrarea pe podul Breaza și până la ieșirea în Cristian. Pentru distanțe mai mici, tarifele sunt reduse, în funcție de numărul de km parcurși pe autostradă. De exemplu, pentru distanța Comarnic-Sinaia tariful va fi de 2,8 lei fără TVA, respectiv 3,5 lei cu TVA pentru un autoturism. Autostrada Comarnic-Brașov va avea 60 de kilometri lungime, din care 53,215 kilometri de autostradă propriu-zis și încă aproximativ șapte kilometri legăturile (tot în regim de autostradă) spre localitățile pe lângă care trece, respectiv Sinaia, Bușteni, Predeal și Râșnov. Autostrada ar trebui să înceapă la intersecția între DN1 și DJ 101R (podul dinspre Breaza) și se va termina la Cristian, unde se va asigura legătura atât spre Ghimbav, cât și spre DN73, în apropierea Centurii Brașovului. Autostrada va avea 3 ieșiri, respectiv între Sinaia și Bușteni, la Predeal și la Râșnov, 19 viaducte, în lungime totală de 2,964 km, 15 poduri, în lungime totală de 0,135 km, și aproximativ 20 km de tuneluri, câte 9,77 km de tunel pe fiecare parte: 2,9 km la Sinaia, 3,11 km la Bușteni și 3,7 km la Predeal.
În trecut au mai existat două tentative de concesionare a proiectului de autostradă. În 2005, alianţa PDL-PNL a reziliat o înţelegere semnată de guvernul precedent, condus de PSD, cu mai multe firme străine, acuzând lipsa de transparenţă la desemnarea câştigătorilor. A doua reziliere a avut loc în 2010 când câştigătorul licitaţiei de concesiune, respectiv firma franceză Vinci, nu a reuşit să facă rost de banii necesari.
