Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Cătălin Boboc, a declarat, marţi, că decizia în cazul solicitării de încuviinţare a arestării preventive a senatorului PSD Marius Isăilă a fost amânată prin decizia majorităţii membrilor prezenţi, deoarece parlamentarul nu s-a prezentat la audieri, informează Mediafax.
Boboc a precizat că, în această situaţie, o nouă discuţie asupra solicitării DNA privind încuviinţarea arestării preventive a senatorului PSD mai poate avea loc abia după alegerile europarlamentare, respectiv în 28 mai.
Senatorul PSD Marius Isăilă era aşteptat marţi la audieri, pentru a-şi exprima un punct de vedere asupra solicitării de încuviinţare a arestării preventive. Acesta a fost prezent marţi dimineaţă în Senat, la şedinţa Comisiei de buget-finanţe.
Cazul senatorului Marius Isăilă se află în atenţia Comisiei juridice din Senat, care urmează să propună plenului Senatului o rezoluţie pentru încuviinţarea arestării preventive sau respingerea solicitării formulate de DNA.
Procurorii spun că solicitarea de arestare preventivă a lui Isăilă este justificată de faptul că au fost constatate "repetabilitatea actelor infracţionale, întinderea acestora în timp (2012 – 2014), modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor – prin folosirea/interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse urmare a traficării influenţei, modalitatea conspirată de a aborda discuţiile cu tematică infracţională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialog în şoaptă însoţit de gestică), precum şi încercările de a şterge urmele infracţiunilor prin redactarea unor contracte false care să creeze o altă aparenţă decât realitatea primirii unor sume de bani".
De asemenea, DNA susţine că Isăilă a încercat să afle date nedestinate publicităţii, despre posibile cercetări ce s-ar fi putut efectua faţă de persoana sa de către organele judiciare.
Procurorii precizează că Marius Isăilă a ocupat o serie de funcţii în sistemul public de finanţe, fiind director în Administraţia Financiară sector 5, director adjunct al Direcţiei de Control din cadrul ANAF, şef serviciu în Ministerul de Finanţe, la Oficiul de Plăţi şi Contracte PHARE, pentru ca din decembrie 2012 să fie ales senator.
În 2012, Isăilă ar fi solicitat o mită de 200.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni în soluţionarea favorabilă a controlului ANAF, el fiind la acel moment şef serviciu în Ministerul Finanţelor. Actualul senator PSD, alături de consilierul său Ştefan Cristian Ene, ar fi primit 180.000 de euro, în vreme ce un intermediar al mitei a obţinut 20.000 de euro din suma totală.
Intermediarul, Cătălin Cristescu, era comisar în cadrul Gărzii Financiare şi reprezenta legătura cu omul de afaceri Lucian Timofanovici, deţinător al firmei SC Dave Research SRL.
Ca urmare a faptului că situaţia controlului ANAF la firma omului de afaceri nu fusese rezolvată, dar şi sub pretextul că de fapt ar fi fost vorba de o nouă verificare asupra firmei, lui Timofanovici i s-a solicitat o nouă sumă, de 150.000 de euro. În iulie 2012, omul de afaceri realizează un denunţ la DNA, în care pune la dispoziţie inclusiv o serie de înregistrări ambientale în susţinerea demersului.
Ulterior, procurorii au dispus interceptarea comunicărilor dintre Timofanovici şi Cristescu, intermediarul folosit deIsăilă şi Ene, în cursul cărora s-au confirmat plata mitei de 200.000 de euro cât şi solicitarea făcută pentru o nouă sumă, de 150.000 de euro.
Supravegherea întâlnirilor dintre cei doi a fost realizată inclusiv prin mijloace audio-video, cu scopul pregătirii unui flagrant, însă în cele din urmă demersul a eşuat ca urmare a unei scurgeri de informaţii din cadrul DNA.
Intermediarul Cătălin Cristescu este pus sub învinuire, iar după aplicarea sechestrului şi începerea urmăririi penale acesta se decide să colaboreze cu procurorii. El oferă declaraţii care confirmă infracţiunile suspectate de procurori cu privire la intermedierea realizată de acesta în scopul soluţionării favorabile a controlului ANAF pentru firma lui Timofanovici.
Ulterior, procurorii reuşesc cu ajutorul lui Cristescu să realizeze un flagrant, în martie 2014, în care Ştefan Cristian Ene primeşte suma de 20.000 de euro cu scopul ca senatorul PSD Marius Isăilă să-i faciliteze câştigarea concursului pentru un post în Direcţia Generală Antifraudă Fiscală.
Urmare a acestui flagrant, Ene decide să colaboreze cu procurorii şi confirmă infracţiunile în care au fost implicaţi atât el, cât şi senatorul Isăilă. De asemenea, consilierul lui Isăilă participă la operaţiuni de supraveghere în calitate de colaborator al DNA, redactând la solicitarea senatorului un contract de împrumut prin care Ene să şteargă urmele mitei de 20.000 de euro primită de la Cristescu. Astfel, procurorii probează infracţiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În argumentaţia procurorilor pentru încuviinţarea solicitării de arestare preventivă a lui Isăilă se precizează că activităţile infracţionale ale acestuia "relevă un grad de pericol social ridicat, care este apt a determina în rândul opiniei publice o reacţie negativă – în contextul actual al diminuării încrederii populaţiei în instituţiile bazale ale statului român".
DNA susţine că activitatea acestuia mai arată periculozitatea deosebită, dar şi riscul ca Isăilă să poată influenţa negativ persoanele care au depus/depun mărturie în dosarul de urmărire penală.
În cazul în care Senatul nu ar accepta solicitarea de arestare preventivă a senatorului PSD, spun procurorii, acest lucru ar avea un impact negativ cu consecinţă directă în scăderea încrederii în Parlament şi autorităţile publice, "inducându-se treptat în conştientul colectiv ideea că persoanele cu funcţii importante, care comit ilegalităţi, scapă de rigoarea şi aplicarea legilor şi a măsurilor coercitive corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor săvârşite de respectiva persoană".
Comisia juridică avea ca termen data de 29 aprilie pentru depunerea raportului în cazul lui Marius Isăilă.
