Torționarilor Ion Ficior (foto stânga) și Alexandru Vișinescu (foto dreapta) li s-a schimbat încadrarea juridică în dosarele în care sunt acuzați de moartea mai multor deținuți politici. În baza prevederilor noului Cod Penal, ei sunt judecați pentru infracțiuni contra umanității, nu genocid.
Ion Ficior a fost citat de anchetatori să se prezinte, joi, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a i se aduce la cunoştinţă că, potrivit noului Cod Penal, nu va mai fi cercetat pentru genocid, ci pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul în care este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese.
Genocidul, ca încadrare juridică, nu poate fi aplicat crimelor comise de către regimul comunist din România, deoarece se referă la distrugerea intenţionată a unui grup rasial, etnic, religios sau naţional. Or, crimele autorităţilor comuniste erau îndreptate împotriva unor grupuri de opozanţi politici, categorie care nu intră în definiţia genocidului. Crimele comunismului ar putea fi încadrate la crime împotriva umanităţii, categorie care cuprinde şi persecuţiile pe motive politice. Pentru a face însă referire la crime împotriva umanităţii, trebuie să poţi demonstra legătura dintre acele persoane incriminate şi politica de stat, care urmărea exterminarea sau deportarea opozanţilor politici.
„Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerarea excesivă; lipsa apei potabile, care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, au arătat procurorii în documentul citat. Potrivit procurorilor, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava, numărul deceselor a fost de 103.
12 decese la Râmnicu Sărat
Și Alexandru Vişinescu a fost miercuri la Parchetul instanţei supreme, pentru a i se aduce la cunoştinţă noua încadrare juridică a faptei. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), între anii 1956 şi 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces – Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardiovascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv, aşa cum rezultă din procesele-verbale de constatare a deceselor, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.
La începutul lunii noiembrie 2013, IICCMER arăta că numărul deţinuţilor politici care au murit la închisoarea Râmnicu Sărat în mandatul lui Alexandru Vişinescu a ajuns la 12.
În altă ordine de idei, sunt foarte greu de dovedit în instanţă faptele unui torţionar. În general, aceste procese se bazează pe documentele fostei Securităţi şi pe declaraţiile unor martori, dintre care cei mai mulţi au murit.
