Politicienii Victor Ponta, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea au anunţat că vor semna petiţia către şeful statului, Traian Băsescu, privind acordarea graţierii individuale pentru Gică Popescu.
Premierul României, Victor Ponta, a declarat joi, în exclusivitate pentru Gândul, că, „în calitate de simplu cetăţean”, susţine cererea de graţiere a lui Gică Popescu. „În calitate de şef al Executivului” însă, Victor Ponta a afirmat că nu se poate pronunţa.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a arătat că Gică Popescu este un om care a făcut foarte mult bine României şi cu care românii s-au lăudat.
„Este de o sută de ori mai cunoscut decât orice politician din România. Despre Gică Popescu, dacă te duci din Turcia până în Barcelona sau până în nordul Europei, toată lumea ştie că a fost căpitanul Barcelonei şi căpitanul echipei naţionale”, a susţinut Zgonea.
„Gică Popescu este prietenul meu. Am jucat fotbal împreună. Îl susţin sută la sută. Regret că justiţia nu are şi o componentă socială. E un simbol pentru mine, ca oltean. Îl apreciez şi sunt alături de familia sa”, a mai spus Zgonea.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că Gică Popescu, de-a lungul întregii sale activităţi sportive, a fost un adevărat ambasador al României.
„Consider că sunt momente în care trebuie să învăţăm să ne preţuim simbolurile naţionale şi să luăm atitudine atunci când acestea traversează clipe dificile ale vieţii lor. Din punct de vedere personal, mă alătur demersului iniţiat de preşedintele clubului Dunărea Calafat cu privire la strângerea de semnături pentru graţierea marelui nostru fotbalist şi căpitan al Generaţiei de Aur, Gică Popescu”, a scris Crin Antonescu pe site-ul personal.
„Cred că Gică Popescu trebuie privit prin prisma rezultatelor şi beneficiilor pe care le-a adus României de-a lungul timpului, iar în asemenea momente ar trebui să fim solidari. Astfel, fac un apel la toţi cei care s-au bucurat şi s-au simţit mândri că sunt români atunci când Gică Popescu juca sub culorile echipei naţionale, să se alăture acestui demers de strângere de semnături pentru graţiere”, a completat Antonescu.
Un senator UNPR buzoian a iniţiat o petiţie on-line pentru graţierea fostului fotbalist Gheorghe Popescu, acţiuni similare, de strângere de semnături, fiind iniţiate şi de un consilier local braşovean, dar şi de preşedintele de la Dunărea Calafat, primul club la care a jucat Popescu.
Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, marţi, la închisoare cu executare pe toţi cei opt oameni din fotbal judecaţi în dosarul transferurilor.
Astfel, fostul acţionarul majoritar al FC Rapid, George Copos, a primit trei ani şi opt luni, managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica – trei ani şi şase luni, fostul acţionar al FC Dinamo, Cristian Borcea, şi fostul impresar Ioan Becali – câte şase ani şi patru luni, impresarul Victor Becali – patru ani şi opt luni, fostul preşedintele al clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu – trei ani şi patru luni, fostul fotbalist Gheorghe Popescu, candidat la şefia Federaţiei Române de Fotbal – trei ani, o lună şi zece zile, iar fostul acţionar al FC Dinamo şi U Craiova, Gigi Neţoiu – trei ani şi patru luni de închisoare cu executare.
Potrivit Legii 546/2002, graţierea este măsura de clemenţă ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanţă ori în comutarea acesteia în una mai uşoară.
Graţierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Cererea de graţiere individuală se adresează preşedintelui şi poate fi făcută de persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia sau de soţul persoanei condamnate, ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile ori copiii acestora, precum şi de aceleaşi rude ale soţului persoanei condamnate.
În vederea exercitării prerogativei de graţiere, preşedintele poate solicita avize consultative de la Ministerul Justiţiei, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării. De asemenea, atunci când consideră necesar, Preşedintele României poate solicita informaţii organelor administraţiei publice locale, conducătorului locului de detenţie, organelor judecătoreşti şi ale parchetelor, organelor de poliţie şi altor instituţii publice, precum şi comandantului unităţii, pentru condamnaţii militari.
