Scăderea promovabilităţii la bacalaureat şi declinul demografic, concurenţa făcută de universităţile de stat şi scumpirea traiului sunt câteva dintre explicaţiile care pot lămuri prăbuşirea bruscă a unei „industrii“ care a beneficiat de un real sprijin politic, dar care a plasat performanţa academică în zona umbrelor.
De la debutul crizei economice în România, numărul studenților care frecventează universitățile private a scăzut considerabil, odată cu veniturile acestora. În 2009, instituţiile private de învăţământ superior din România au înscris 127.000 de tineri, pentru ca până în 2014, numărul să scadă de şase ori, la 22.000. Reducerea se reflectă și în veniturile înregistrate de cele mai mari şase universități private din ţară: cu 33 până la 141% mai mici, potrivit bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor. În aceste condiţii, două instituţii de învăţământ superior au intrat anul trecut pe pierdere: Universitatea Spiru Haret și Universitatea Româno-Americană. Cumulat, profitul celor mai mari şase universităţi private era, în 2009, de 207 milioane de lei. În 2014 a ajuns la numai un milion de lei.
(Datele complete pentru fiecare universitate privată, în GALERIA FOTO)
Scăderea numărului de studenţi se va menţine
Rectorul Universității Româno-Americane, profesorul Ovidiu Folcuţ, a explicat pentru „România liberă“ că defictul de 5 milioane de lei înregistrat în 2014 de instituţia de învăţământ pe care o conduce poate fi justificat prin faptul că s-a cumpărat o fostă bază sportivă, de câteva milioane de euro, și prin începerea lucrărilor de refacere a acesteia. Rectorul susține că la Universitatea Româno-Americană nivelul taxelor este mai mare decât la celelalte şcoli private, în condiţiile în care nu a renunțat la organizarea unui examen de admitere. Totuşi, Ovidiu Folcuț a prezentat câteva dintre cauzele care au dus la scăderea generală a numărului de studenţi.
„Principala cauză este legată de evoluțiile demografice și cred că numărul foarte mare de studenți existenți în sistem, la un anumit moment, a fost excepția de la regulă și nu invers. Având în vedere că nici evoluțiile demografice viitoare nu sunt semnificativ diferite, consider că tendința se va menține și în următorii ani. Criza economico-financiară s-a suprapus peste cea demografică și acest lucru a accentuat declinul numărului de studenți, deoarece costurile vieții de student au devenit inaccesibile pentru şi mai multe familii“.
Rectorul a precizat că, în plus, mulți tineri studiază astăzi în Italia sau Spania, țări unde părinții lor au migrat de mai mulți ani. Și, spune Ovidiu Folcuț, tot în afara țării au ales să studieze și absolvenţii de liceu cu rezultate academice bune, speriați de imaginea negativă a învățământului românesc. „Creşterea semnificativă a numărului de locuri cu taxă în învăţământul public a determinat o reducere şi mai accentuată a numărului de studenţi înmatriculaţi, per ansamblu, în universităţile particulare“, este o altă explicaţie. Conducătorul Universităţii Româno-Americane spune că încearcă să atenueze acestă tendinţă negativă „prin deschiderea mai multor programe de studii în limba engleză, care se adresează preponderent studenţilor internaţionali“ şi prin atragerea candidaţilor cu rezultate academice foarte bune care vor fi scutiţi de taxe.
Cauza elevilor nepregătiţi
Obstacolul de netrecut care a devenit examenul de bacalaureat pentru o mare parte dintre absolvenții de liceu este principala cauză a regresului economic al universităților private în viziune profesorului Corina Dumitrescu, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir“ (UCDC), instituţie care a înregistrat anul trecut un profit cu 69% mai mic decât în 2009. Promovabilitatea scăzută de la bac a afectat în egală măsură și instituțiile de învățământ superior de stat, a precizat Corina Dumitrescu.
„Regresul financiar al tuturor universităților din România nu are legătură cu criza economică din ultima vreme. Cauza fundamentală este reprezentată de acel număr de 500.000 de tineri care în ultimii patru ani nu au mai reușit să obțină bacul“, a menționat preşedintele Senatului UCDC.
Cadrul universitar consideră că situația actuală a deficitului de studenți nu doar că nu se va rezolva în perioada următoare, ci se va agrava. „Peste un an vom vorbi de 600.000 de elevi nepromovați la bac, peste încă un an de 700.000 și tot așa, până riscăm să ajungeau la un milion de tineri“. Iar această agravare are, la rândul său, două cauze profunde în învățământul preuniversitar, potrivit Corinei Dumitrescu, cea care a fost propusă în 2012 să devină ministru al Educaţiei în Guvernul Ponta. „Orice elev vă poate spune că la clasă profesorul nu îi predă materia cum trebuie, pentru ca să meargă la meditații. Este ceva absolut sfidător. Mulți elevi nu își permit aceste meditații și ajung nepregătiți în fața examenului de bacalaureat. Problema este cunoscută, dar puțină lume are curajul să o spună“, este prima cauză identificată de aceasta. Mai mult, președintele Senatului UCDC a constatat că nici măcar diploma de bacalaureat nu garantează, de multe ori, un tânăr bine pregătit.
„Studenților le lipsesc noțiuni fundamentale pe care ar trebui să le dobândească în liceu. Iar noi, la universitate, în loc să punem o suprastructură intelectuală, trebuie să refacem baza“, a precizat profesoara.
A doua cauză a lipsei de studenți se regăsește în faptul că în România s-a renunțat la examenul de admitere la facultăți, ceea ce a făcut ca examenul de bacalaureat să devină, în percepţia Corinei Dumitrescu, prea important. “S-a mutat absolut artificial accentul pe bacalaureat. Dar până la momentul în care remotivezi profesorii din mediul preuniversitar să îi facă meserie performant, ne trezim cu un milion de tineri fără diplomă de bac. Dacă s-ar introduce examenul de admitere în facultate, deja începi să salvezi destine“, este poziția cadrului universitar.
România nu are destui studenți
Asta în condițiile în care România se află deja pe ultimele locuri în Europa la numărul de tineri cu studii superioare. „Nu e reală nici percepția că România are prea mulți studenți. Suntem deja pe ultimele locuri și riscăm să rămânem chiar pe ultimul loc în UE. Pe date reale, România, în loc să aibă 40% populație tânără până în 34 de ani cu studii superioare, va ajunge undeva la 20%“, precizează Corina Dumitrescu.
Reprezentanții Universității Titu Maiorescu au identificat cauze similare pentru micșorarea veniturilor universității în ultimii cinci ani. „Vorbim de scăderea numărului de candidați, datorată, pe de-o parte, unui bacalaureat absolvit de din ce în ce mai puțini elevi, dar și de mărirea numărului de locuri la admitere în universitățile de stat concurente, pe de alta parte. În plus, o parte din profit au fost investiți pentru cofinanțarea unor proiecte europene, dar și în vederea extinderii ofertei educaționale cu noi specializări cărora le trebuie timp pentru a deveni eficiente economic“, ne-a explicat profesorul Ana Maria Birtalan, din partea Universității „Titu Maiorescu“.
Am încercat un dialog și cu reprezentanții celorlalte universități private menționate în articol, dar nu am primit nici un răspuns la solicitările noastre.
Motive directe şi indirecte
Dincolo de explicaţiile invocate de către conducătorii universităţilor private, de-a lungul anilor au existat o serie de decizii legislative care au influenţat scăderea numărului studenţilor înscrişi la facultăţile private. Dacă în anul 2009 promovabilitatea la bacalaureat era de 81,4%, procentul a scăzut constant pe fondul introducerii camerelor de supraveghere video în sălile de examen. Astfel, în anul 2011, au absolvit doar 45% din liceeni, pentru ca în 2012 să se atingă cel mai scăzut nivel, cu doar 44% promovabilitate. Se poate observa o scădere dramatică a numărului celor care au trecut examenul de bacalaureat şi care, implicit, s-au putut înscrie la o universitate.
O lovitură de imagine dată universităţilor private a avut loc în 2011, o dată cu intrarea vigoare a noii Legi a educaţiei, care împărţea instituţiile de învăţământ superior în trei categorii valorice. Ministerul Educaţiei, condus la aea vreme de Daniel Funeriu, a inclus toate universităţile private în cea de-a treia categorie valorică, denumită generic „a universităţilor centrate pe educaţie“.
În plus, în jurul unor universităţi private au gravitat numeroase scandaluri care au influenţat negativ imaginea, în ansamblu, a tuturor instituţiilor de învăţământ superior. Universităţile private au fost numite, nu o dată, fabrici de diplome. Astfel, ca urmare a descoperirii unor nereguli, în iulie 2014 Guvernul a anunţat intrarea în lichidare a Universităţii Financiar-Bancare din Bucureşti, a Universităţii „Mihail Kogălniceanu“ din Iaşi şi a Universităţii „Mihai Eminescu“ din Timişoara. Autorităţile au decis ca în anul universitar 2014-2015 să fie monitorizate alte trei universităţi private, anume Universitatea Bioterra din Bucureşti, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea“ din Bucureşti şi Universitatea Apollonia din Iaşi. Dar probabil cel mai mare scandal a vizat Universitatea „Spiru Haret“, cea care în 2008 devenise cea mai mare instituție de învățământ superior din lume, cu peste 300.000 de studenţi. În 2009, unul din trei studenţi din România învăţau la această instituţie privată. Acest lucru fusese posibil şi pentru că în anul 2001, ministrul de atunci al Educaţiei Ecaterina Andronescu a dat o hotărâre care, în opinia specialiştilor, a dat posibilitatea facultăților private să nu mai ceară autorizație pentru formele de învățământ de la distanță și fără frecvență dacă aveau deja autorizație pentru aceeași specializare la zi. O serie de scandaluri izbuncite în ultimii ani care au vizat Universitatea „Spiru Haret“ s-au repercutat şi în cifrele financiare. În 2009, instituţia înregistra un profit de 168 de milioane, dar de atunci veniturile sale au fost în scădere continuă, astfel încât anul trecut s-a încheiat cu un minus de 12 milioane de lei.
Ecaterina Andronescu a mai dat o mână de ajutor universităţilor private (chiar dacă indirect) desfiinţând în timpul mandatului ei de ministru din 2009 şcolile profesionale. De asemenea, Ecaterina Andronescu a încercat să ajute universităţile – pe fondul scăderii numărului de studenţi – propunând înscrierea celor care nu au luat bacul într-un an universitar pregătitor.
Într-un articol viitor vom încerca să explicăm şi declinul numărului de studenţi care învaţă la universităţile de stat.
Scădere mai mică la stat
Numărul studenţilor înscrişi în anul I de studii la universităţile private, în anul universitar 2013/2014 a fost de aproape şase ori mai mic decât în 2008/2009, conform unei analize realizate de portalul Economica.net. În același timp, la universitățile de stat, numărul tinerilor care au fost admiși în anul I, la buget și cu taxă, a scăzut de numai 1,5 ori. Trei universități private din țară au terminat 2014 în pierdere, după câțiva ani de scădere:
Universitatea „Spiru Haret“, cu un minus de 12,75 milioane de lei, Universitatea Româno-Americană, cu o pierdere de 5,27 milioane, Universitatea Creştină Partium din Oradea, cu un minus de 612 mii de lei (al șaselea an consecutiv de pierdere).
