Rolul sistemului antirachetă din Europa este să neutralizeze rachetele balistice, care pot fi lansate atât de armatele anumitor ţări, cât şi de grupări teroriste. Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, a declarat că „există peste 30 de cazuri de grupuri care şi-au exprimat interesul faţă de tehnologia rachetelor balistice”, unele dintre grupuri fiind “actori non-statali”.
Înainte să devină ministru de Externe, Bogdan Aurescu a fost şeful delegaţiei României la negocierile pentru amplasarea scutului american antirachetă în Europa.
Citește și: Sistemul de apărare antirachetă va atinge “capacitatea iniţială” până la summit-ul NATO din 2016
Negocierile au durat şapte luni şi s-au finalizat la data de 13 septembrie 2011. Instalarea elementelor scutului antirachetă în Europa, inclusiv la Deveselu, s-a bazat pe studii care au relevat existenţa celor peste 30 de potenţiali posesori de rachete balistice.
Se poate presupune că, în ultimii patru ani, aceste grupuri au intrat în posesia rachetelor.
Bogdan Aurescu a făcut aceste declaraţii în cadrul unei conferinţe organizate joi, la sediul MAE, pe tema apărării împotriva rachetelor balistice.
Ministrul de Externe nu a indicat numele ţărilor de pe teritoriul cărora pot fi lansate rachete spre România, dar a arătat că unele “grupuri” se află în Orientul Mijlociu.
La conferinţa de la sediul MAE a participat şi Frank Rose, asistentul secretarului de stat pentru controlul, verificarea si conformitatea armamentelor, negociatorul principal al SUA pentru scutul antirachetă.
Oficialul Departamentului de Stat nu a vorbit despre ameninţările directe la adresa României, dar a subliniat că sistemul antibalistic este orientat mai ales împotriva unor rachete lansate de pe teritoriul Iranului. Pe de altă parte, sistemul poate intercepta şi rachete balistice care ar fi lansate din nordul Africii, a menţionat Frank Rose.
Elementele sistemului AEGIS Ashore, plasate la Deveselu, vor fi operaţionale până la sfârşitul anului 2015. În paralel, SUA vor începe să amenajeze baza sistemului antibalistic din Polonia, care va fi operaţională în anul 2018.
Baza din Polonia va fi similară celei din România, cu excepţia tipului de interceptori din dotarea lor. În România vor fi 24 de interceptori tip SM-3 Block IB, cu rază medie de acţiune, iar în Polonia sunt prevăzute 24 de rachete interceptoare SM-3 Block IIA, cu rază mai lungă de acţiune.
Bogdan Aurescu şi Frank Rose au reiterat ideea că scutul antibalistic nu este îndreptat împotriva Rusiei.
Unul dintre argumente este că sistemul AEGIS are rachete prea lente pentru a putea intercepta rachetele intercontinentale ale Rusiei. Alt argument este că Rusia are foarte multe rachete, în timp ce România şi Polonia vor deţine, fiecare, doar 24 de interceptori.
Un alt argument, menţionat de ministrul Aurescu, este că rachetele SM 3 îşi anihilează ţintele doar prin forţă cinetică, nefiind apte să transporte exploziv. Nici în România, nici în Polonia, sistemele de lansare nu pot fi adaptate pentru alt tip de rachete decât SM 3.
