Şerban Cantacuzino, părintele tipăriturilor religioase în limba română

Aniversare. Biblia de la Bucureşti a împlinit 325 de ani

Şerban Cantacuzino, părintele tipăriturilor religioase în limba română

La Muzeul Naţional Cotroceni puteţi vedea expoziţia „Io Şerban Cantacuzino voievod, din mila lui Dumnezeu domn şi oblăduitor al Ungrovlahiei“ – o domnie între tradiţie şi inovaţie. Evenimentul este dedicat aniversării a 325 de ani de la tipărirea Bibliei în limba română.

Expoziţia îşi propune să prezinte rolul domnitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688) în societatea românească a epocii, prin realizările sale în plan politic, cultural şi spiritual. Voievodul Şerban Cantacuzino a fost ctitor al Mănăstirii Cotroceni şi ocrotitor al Bisericii, prin donaţiile şi beneficiile acordate nu doar lăcaşurilor de cult din Ţara Românească, ci şi celor de la Sfintele Locuri – Muntele Athos, Sfântul Mormânt, Patriarhiilor din Constantinopol, Ierusalim, Alexandria. A fost iniţiator şi susţinător al introducerii limbii române în cancelaria domnească şi în Biserică şi apărător al creştinătăţii, urmărind cu perseverenţă înlăturarea dependenţei faţă de Imperiul Otoman.

Cărţi şi obiecte liturgice

Voievodul Şerban Cantacuzino a susţinut traducerea şi tipărirea în limba română a principalelor cărţi sfinte, aducându-şi astfel o contribuţie majoră la transmiterea către credincioşi a mesajului divin. Printre cele mai reprezentative tipărituri din Ţara Românească, apărute între anii 1682 -1688, care figurează în expoziţie se numără: „Evanghelie“ (1682), „Apostol“ ( 1683), „Biblia“ (1688), toate acestea fiind tipărite din iniţiativa şi cu susţinerea financiară a lui Şerban Cantacuzino. „Biblia de la Bucureşti“, monument de limbă, credinţă şi cultură, la realizarea căruia au contribuit cei mai de seamă învăţaţi români şi greci ai timpului a fost finalizată în septembrie 1688, chiar în ajunul morţii domnitorului.

În cadrul expoziţiei figurează şi obiecte liturgice din argint care au aparţinut Mănăstirii Cotroceni – candele, anaforniţă, cruce de mână, alături de strane, broderii, cărţi vechi, stampe de epocă, manuscrise – „Miscelaneu“ (1682), „Tetraevanghel“ (1686), „Dioptră sau Oglindă“ (1688), „Cazanie“ (1688), „Catastif cu moşiile lui Şerban Cantacuzino, primite ca moştenire“ (1667), „Catastiful averii lui Şerban Cantacuzino voievod“ (1680), documente emise de cancelaria domnitorului Şerban Cantacuzino etc. Expoziţia „Io Şerban Cantacuzino voievod, din mila lui Dumnezeu domn şi oblăduitor al Ungrovlahiei“ – o domnie între tradiţie şi inovaţie, iniţiată şi organizată de Muzeul Naţional Cotroceni, ilustrează faptul că domnitorul Şerban Cantacuzino a fost o personalitate marcantă a timpului său, aşa cum remarcaseră şi unii dintre contemporanii lui, care considerau că „era dotat cu toate acele calităţi care sunt într-adevăr demne de un mare Principe”.

Expoziţia este deschisă publicului până pe 13 ianuarie 2014.