Justiţia europeană a început Noul An în forţă, prin condamnarea la închisoare a unui fost premier, Adrian Năstase şi cu punerea sub acuzare a unui membru al Casei Regale a Spaniei, infanta Cristina.
Decizia judecătorului José Castro de a o inculpa pe fiica regelui Juan Carlos pentru spălare de bani şi alte infracţiuni de natură fiscală a luat prin surprindere Palatul Zarzuela, reşedinţa membrilor familiei regale. Este pentru prima dată când un membru al Casei regale a Spaniei este vizat în mod direct de ancheta privind actele de corupţie ale lui Iñaki Urdangarin, soţul Infantei Cristina, un fost campion olimpic suspectat că a deturnat 2,5 milioane de euro din fonduri publice. Conform legislaţiei spaniole, spălarea de bani se pedepseşte cu închisoare de până la 6 ani şi cu o amendă penală ce poate atinge de trei ori suma de bani care a fost “albită”.
Citeşte şi: Şoc pentru Casa Regală a Spaniei: Infanta Cristina, pusă sub acuzare pentru spălare de bani
Reacţia lui Juan Carlos a fost una reţinută: “respect deciziile judiciare”. Cotidianul spaniol El Pais subliniază faptul că monarhul a încercat astfel să nu repete greşeala de anul trecut, când a declarat acelaşi lucru, dar ulterior şi-a manifestat public surpriza că fiica sa a fost citată pentru audiere în dosarul lui Urdangarin. Acest lucru a fost considerat o ingerinţă în actul de justiţie, fiind taxat de supuşii săi, spaniolii aplaudându-l pe stradă pe judecătorul Castro care a luat această decizie.
2013, anul condamnărilor pentru Berlusconi şi fostul premier al Sloveniei
Însă nici 2013 nu a fost un an lipsit de surprize. În vara anului trecut o altă Casă Regală a fost zguduită de vestea că una din principese a fost arestată. Este vorba despre familia Regelui Mihai, Principesa Irina fiind arestată în SUA pentru că ar fi organizat lupte de cocoşi. Ea şi soţul său, John Wesley Walker riscă zeci de ani de închisoare.
În luna august, Silvio Berlusconi a primit o lovitură greu de suportat. Fostul premier a fost condamnat definitiv de Curtea de Casaţie din Italia, la 4 ani de închisoare cu executare pentru fraudă fiscală. Berlusconi a fost condamnat în primă instanţă, pe 26 octombrie 2012, în dosarul Mediaset (televiziune fondată şi controlată de către Berlusconi prin holdingul Fininvest), la 4 ani de închisoare cu executare pentru fraudă fiscală. În mai 2013, a doua instanţă, Curtea de Apel de la Parchetul din Milano, a confirmat condamnarea decisă de prima instanţă.
Fostul prim-ministru a mai fost judecat tot anul trecut, la Milano, şi într-un alt dosar, cunoscut sub numele de „Rubygate”, pentru abuz de putere şi întreţinere de relaţii sexuale contra cost cu o prostituată, marocanca Karima El-Mahroug, numită „Ruby”, care la acea vreme era minoră. În acest dosar, el a fost condamnat în luna iunie de către judecătorii Tribunalului din Milano la şapte ani de închisoare şi la interdicţia permanentă de a exercita funcţii publice.
Citeşte şi: Europa îi sacrifică pe politicienii certaţi cu justiţia
Iar problemele cu legea par să nu se fi încheiat pentru Berlusconi. Justiţia italiană a evocat existenţa unui „pact”, timp de aproape 20 de ani, între Silvio Berlusconi şi Mafia siciliană, în motivarea condamnării unui apropiat al lui Il Cavaliere. Potrivit motivaţiei Curţii de Apel din Palermo, fostul senator Marcello dell’Utri, condamnat în martie 2013 la şapte ani de închisoare pentru complicitate cu Mafia, a servit ca „mediator în pactul dintre Silvio Berlusconi şi Mafia”, în virtutea căruia aceasta i-a asigurat protecţia lui Il Cavaliere în perioada 1974-1992, în schimbul unor sume foarte importante de bani
Şi tot în vara lui 2013, fostul premier al Sloveniei a fost condamnat la doi ani cu executare şi la 37.000 de euro amendă pentru corupţie în cadrul procesului Patria, un contract de achiziţionare de armament finlandez. Valoarea contractului a fost de 278 de milioane de euro. Janes Jansa a fost găsit vinovat de a fi primit mită şi de a fi promis mită cu prilejul achiziţionării vehiculelor blindate de la societatea finlandeză Patria.
De asemenea, la sfârşitul primăverii, fostul preşedinte bosniac croat Jadranko Prlic şi alte cinci persoane au fost condamnate la închisoarea între 10 şi 25 de ani pentru uciderea şi deportarea musulmanilor în Bosnia la începutul anilor ’90, pentru a crea un „mare stat croat”.
Cei şase foşti oficiali bosnieci croaţi au fost acuzaţi în 26 de cazuri privind crime de război şi crime împotriva umanităţii, pentru rolul lor în conflictul brutal de după prăbuşirea Iugoslaviei în 1991.
Un alt caz este cel al fostului prim-ministru croat, Ivo Sanader, deja condamnat la zece ani de închisoare pentru corupţie, care a fost inculpat în toamna anului trecut într-un nou dosar în care prejudiciul provocat unei companii publice a fost estimat la 86 de milioane de euro.
