Majorarea lefurilor a fost strecurată în ordonanța de rectificare bugetară, publicată în Monitorul Oficial, deși nu figura în varianta inițială, prezentată de Ministerul Finanțelor.
Guvernul a majorat salariile funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu din Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Creșterile vor intra în vigoare de la 1 noiembrie. Potrivit Ministerului Finanțelor, majorarea medie este de 22% și vizează în jur de 5.700 de persoane. Precizările au venit după ce Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, susținuse că este vorba de o majorare de circa 60%, care vizează 60.000 de persoane. Hossu a reclamat faptul că majorarea s-a făcut fără consultarea partenerilor sociali.
Contradicțiile dintre explicațiile Ministerului Finanțelor și calculele sindicatelor, vizând procentul și numărul beneficiarilor, au apărut pe fondul sistemului legislativ complicat care reglementează salariile bugetarilor. Ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară introduce o derogare de la o altă ordonanță de urgență, care stabilea că în 2015 salariile bugetarilor nu vor fi majorate. Astfel, ordonanța de rectificare prevede că „începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2015, funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor Publice – aparat propriu, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – aparat propriu, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută“. În schimb, sporurile vor fi calculate pe baza vechiului salariu de bază.
Explicații de la Finanțe
Bugetarii sunt plătiți pe baza a 110 clase de salarizare, care cuprind coeficienți de la 1 la 15, la o valoare de referință de 600 de lei. Salariile de bază se obțin înmulțind coeficientul cu valoarea de referință, iar diferența dintre două clase succesive este de 2,5% din salariul de bază. Lucrurile sunt complicate, pentru că ordonanța conține și o serie de excepții de la majorări – de exemplu personalul cu funcții asimilate, sau cei care beneficiau deja de majorări pentru că lucrează cu fonduri europene. În schimb, Hossu a susținut că vor beneficia de creşteri şi angajaţii din teritoriu ai instituţiilor menţionate în ordonanţă, în mare parte ai ANAF, MFP.
Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Finanțelor, decizia de creştere a salariilor se datorează „activităţilor complexe“ ale ins-tituţiilor mai sus menţionate şi are ca obiectiv evitarea riscului „migrării personalului din cadrul acestora către instituţii cu un nivel de salarizare superior“, dar și „evitarea săvârşirii unor posibile fapte de corupţie“.
„Acordarea acestei majorări salariale este de natură să creeze o salarizare similară cu personalul din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, care are atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, dată fiind complexitatea similară a activităţilor desfăşurate şi care în prezent beneficiază de până la 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută“, se mai arată în comunicat.
Nu este prima dată când Guvernul modifică datele rectificării bugetare, fără să anunțe public. La ultima rectificare bugetară, din luna iulie, Executivul a introdus, tot pe șest, posibilitatea ca Ministerul Dezvoltării Regionale să realizeze credite de angajament în valoare de 3,6 miliarde de lei – adică împrumuturi care vor fi, ulterior, returnate de la bugetul de stat.
