Președintele Klaus Iohannis a surprins anunțând că ministrul educației din cabinetul Ponta va fi premier interimar. Gest care poate fi interpretat ca o prioritizare a educației în mandatul lui Iohannis. Parcurgând lista numelor din guvernul Ponta – dintre care președintele Iohannis trebuia să aleagă un premier interimar -, Cîmpeanu devine una dintre cele mai acceptabile opțiuni.
Citește și: Sorin Cîmpeanu, prima declarație după propunerea ca premier interimar
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, este unul dinte foarte puținii miniștri ai fostului guvern care a studiat în Occident, la Institutul Superior de Agricultură din Lille, Franța, clasată în topul mondial al universităților: QS World University Rankings. Spre exemplu, Mircea Dușa, propunerea lui Ponta pentu funcția de ministru interimar, nu a urmat nici un curs la o universitate din Occident. La fel cum a fost cazul cu alți 13 membrii ai executivului care și-a depus mandatul.
Există, însă, și o serie de controverse legate de mandatul de ministru al educației al lui Sorin Câmpeanu, care a început la mijlocul lunii decemrbrie a anului trecut.
Plagiatul lui Ponta. La sfârșitul anului trecut, a fost de acord cu o Ordonanță de urgență emisă de guvernul din care făcea parte și care îi dădea posibilitatea lui Victor Ponta să renunță la titlul de doctor pe care l-a obținut prin plagiat. La acea dată, Sorin Cîmpeanu a precizat că adresa premierului de renunțare la titlul de doctor i-a parvenit prin intermediul Universității București, iar în baza noilor prevederi premierul va trebui să revină cu o cerere adresată Ministerului Educației.
Citește și: Exclusiv: Ponta a devenit avocat pe baza diplomei de doctor obținută prin plagiat
Fabricile de diplome. Ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat, în luna august, că diplomele a 70.000 de absolvenți de studii universitare neautorizate – în majoritate acordate de Universitatea Spiru Haret – vor fi recunoscute de Ministerul Educației printr-o ordonanță. Decizia ministrului apărea ca o consecință a faptului că Ministerul Educaţiei a pierdut 7.400 de procese intentate de absolvenți ai unor specializări neautorizate şi mai are pe rol încă 2.300 din partea a peste 47 de mii de absolvenţi. Specialiștii consultați de Rl au fost de părere că soluția corectă ar fi fost aceea ca Ministerul Educației să dea un act normativ care să permită evaluarea competențelor acestor absolvenți și să elibereze diplome celor care ar fi meritat să le dețină.
Citește și: Cîmpeanu va legaliza 70.000 de diplome
Relaxarea criteriilor doctorale. În contextul în care există numeroase suspiciuni de impostură academică în rândul politicienilor și, într-un moment în care există 3.200 de conducători de doctorat, Ministerul Educației a decis, în martie, să relaxeze criteriile prin care poți ajunge conducător de doctorat. Astfel, Ordinul 3121/2015 stipula faptul că un conducător de doctorat nu mai este obligat să publice un rezumat al tezei de abilitare pe Internet cu 15 zile înainte de susținerea examenului dar și data și ora de susținere a dizertației. De asemenea, participanții nu mai pot pune întrebări candidatului.
Citește și: 3.200 de conducători de doctorate sunt prea puțini
Lipsa de autoritate în relația cu Andronescu. De data aceasta, lui Sorin Cîmpeanu îi putem imputa faptul că, în câteva rânduri, parlamentarii sunt cei care i-au făcut agenda. Astfel, Cîmpeanu nu a putut decât să critice intenția senatorilor de a reorganiza finanțarea cercetării prin diminuarea rolului UEFISCDI – instituție care gestiona banii din cercetare – și infiintarea unei noi agenții care să împartă arbitrar banii. Propunerea senatorilor a fost susținută de către Ecaterina Andronescu (șefa Comisiei de Cultură din Senat), cea care – fără vreo altă consultare – propusese, aterior, o nouă formă a Legii educației de care Câmpeanu nu avea habar.
Citește și: Modificări la secret la Lega Educației
