Ministrul Infrastructurii, Dan Şova, susţine că până în 2017 se vor construi două autostrăzi între Moldova şi Transilvania. În plus, premierul va prezenta azi o strategie de autostrăzi, aceasta urmând să fie cel puţin a patra în ultimii 15 ani, nici una însă pusă în practică.
În doi ani statul va începe lucrări de construire a două autostrăzi care să lege Moldova de Transilvania, a declarat duminică ministrul Infrastructurii, Dan Şova. Moldova, regiune istorică a României neacoperită în prezent de niciun proiect concret, urmează să fie legată atât cu Transilvania, prin autostrada Iaşi-Târgu Mureş, cât şi cu centrul ţării, prin autostrada Bacău-Braşov.
Şova nu a menţionat costuri estimative ale celor două noi autostrăzi. Acestea ar avea o lungime însumată de 482 de kilometri (Tg.Mureş-Iaşi 310 kilometri şi Braşov-Bacău 172 kilometri). La un cost mediu pe kilometru de 7 milioane euro, proiectele vor avea un cost total de aproape 3 miliarde de euro, adică atât cât Dan Şova a informat recent într-o emisiune televizată că România va primi pentru autostrăzi de la UE în perioada 2014-2020.
Va ieşi mai ieftină Iaşi-Tg.Mureş?
Deoarece la primul studiu de fezabilitate costurile de construcţie ale autostrăzii Iaşi-Tg.Mureş au ieşit prea mari, Dan Şova vrea un alt studiu, sperând că de data aceasta costurile vor ieşi mai
mici.
„Pe tronsonul Târgu Mureş – Târgu Neamţ se va reface studiul de fezabilitate, iar pe tronsonul Ungheni-Iaşi-judeţul Neamţ, în 2014 se reactualizează indicatorii şi se fac licitaţiile. Probabil la începutul anului 2015 încep lucrările, care se vor termina destul de repede”, susţine Dan Şova. Lucrările la tronsonul de autostradă Iaşi-Târgu Neamţ s-ar putea încheia la jumătatea anului 2017.
Potrivit unei informări recente a ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, „tronsonul Târgu Mureş – Iaşi vizează lucrări de o complexitate sporită, cuprinzând aproximativ 300 de poduri şi viaducte şi 43 de tuneluri de diferite mărimi”. Complexitatea proiectului a atras după sine (la nivelul studiului de fezabilitate) un cost de execuţie substanţial, fapt pentru care studiul trebuie revizuit tehnic şi valoric.
Braşov-Bacău, prelungită la Iaşi
Autostrada Braşov-Bacău se va realiza din fonduri de dezvoltare regională, iar lucrările vor fi încredinţate la jumătatea anului 2015. Autostrada Braşov-Bacău va fi prelungită până la Iaşi, spune ministrul.
„Se urmăreşte unirea Moldovei cu Transilvania, prin autostrada Iaşi-Târgu Mureş, dar se urmăreşte şi unirea Moldovei cu centrul ţării, respectiv Bacău-Braşov. (…) În anii următori, Moldova va avea ceea ce îi lipseşte. Până acum, marile investiţii s-au făcut pe zona Transilvaniei, ele se vor finaliza şi se vor muta pe zona Moldovei şi Ţării Româneşti”, afirmă Şova.
Implementarea proiectelor va fi însă dificilă din punct de vedere financiar. Ambele autostrăzi menţionate de Dan Şova traversează Carpaţii ca urmare costurile sunt mari. Concesiunile nu sunt nici ele soluţia universal valabilă deoarece nu este cert că traficul pe cele două autostrăzi va aduce suficiente venituri astfel încât statul să strângă destui bani pentru plata concesionarilor, fără a majora deficitul bugetar.
Pe lângă aceste două autostrăzi, la sertar zac şi alte proiecte care aşteaptă finanţare, precum autostrada Braşov-Sibiu, continuarea lucrărilor la autostrada Transilvania şi terminarea Coridorului IV pan-european Nădlac-Sibiu-Piteşti.
Ponta aduce varianta sa de strategie de autostrăzi
Până acum în România s-au făcut cel puţin trei strategii de realizare a autostrăzilor. Acestora li se adaugă alte documente programatice, precum planuri naţionale de amenajare a teritoriului, etc.
Premierul Victor Ponta s-a gândit să vină cu propria sa contribuţie şi să dea românilor încă o strategie. El a anunţat luni că va prezenta azi, alături de ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, şi de ministrul pentru Marile Proiecte, Dan Şova, strategia de dezvoltare a reţelei de autostrăzi 2014-2018.
Va fi ”o prezentare vizavi de strategia de dezvoltare a reţelei de autostrăzi 2014-2018, exact unde avem bani, unde suntem avansaţi, cum vor arăta lucrurile începând chiar din ianuarie anul viitor”, a spus premierul.
Prima strategie a fost adoptată în anul 1999. Aceasta a fost adoptată prin ordonanţă de Guvern şi prevedea realizarea a 1.103 km autostradă. Peste trei ani strategia a fost modificată în urma adoptării Legii 1 din 2002 în sensul majorării reţelei de autostrăzi prioritare la 1.481 km. Anul următor, în 2003, strategia s-a modificat din nou iar lungimea a crescut la 1.731 km. Zece ani mai târziu, România nu are nici măcar cei 1.100 de kilometri de autostradă din prima formă a strategiei.
Prima problemă a strategiilor este că nu sunt corelate cu posibilităţile financiare ale bugetului. Nici o strategie nu întruneşte unanimitatea tuturor partidelor politice, proiectele se schimbă în funcţie de influenţa politicienilor locali în partid şi de locul de baştină al miniştrilor Transporturilor. Nicio strategie nu cuprinde fundamentări financiare solide, grafice realiste de finanţare, precum şi bugete multianuale pentru Compania de Drumuri care să fie respectate cu sfinţenie pe întreaga durată de implementare a proiectelor strategice.
