Şaptesprezece organizaţii nonguvernamentale critică Legislativul pentru intenţia de a adopta o lege prin care unele asociaţii şi fundaţii vor fi obligate să-şi schimbe numele astfel încât să nu mai existe vreo asemănare cu instituţiile statului. Aleşii se apără spunând că nu se doreşte dizolvarea ONG-urilor, ci doar prevenirea înşelătoriilor.
Organizaţiile nonguvernamentale sunt nemulţumite de un proiect de lege prin care se doreşte modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 astfel încât să fie stabilite reguli mai drastice pentru denumirile asociaţiilor şi fundaţiilor. Mai precis, organizaţiile nu vor putea avea în denumire sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice, precum „comisariat“, „inspectorat“, „gardă“, „autoritate“, „poliţie“, „jandarmerie“ sau „protecţia consumatorilor“.
Asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile care sunt în situaţia prevăzută de lege vor avea la dispoziţie doi ani pentru a-şi schimba denumirea, în caz contrar urmând să fie dizolvate de drept. Proiectul de lege a fost depus la sfârşitul anului 2010, iar de atunci încoace a avut un traseu parlamentar complicat, ajungând acum să aibă o formă total diferită faţă de forma iniţială. Pe parcursul ultimilor trei ani, iniţiativa a fost respinsă de Senat, adoptată de Cameră, retrimisă spre revizuire de preşedintele Traian Băsescu şi iar dezbătută în Parlament. În prezent, proiectul se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.
ONG-urile acuză retroactivitatea
Printr-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului, organizaţiile susţin că proiectul de lege ar încălca mai multe principii constituţionale: neretroactivitatea legii, separaţia puterilor în stat, autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti şi dreptul de asociere. Concret, ONG-urile susţin că asociaţiile care vor trebui să-şi schimbe numele au respectat legile în vigoare la momentul înfiinţării, fapt atestat şi prin hotărâri judecătoreşti irevocabile. „Se pune întrebarea cum vor mai putea sa funcţioneze normal, să atragă noi membri, să participe la concursurile pentru finanţarea de proiecte şi să se dezvolte instituţional ONG-urile dacă acestea vor fi în permanenţă sub ameninţarea desfiinţării pentru pretinsa încălcare a unor reguli venite din viitor pentru a rejudeca trecutul“, se întreabă semnatarii scrisorii deschise. Aceştia solicită deputaţilor să elimine integral din text prevederea referitoarea la dizolvarea de drept a ONG-urilor care nu-şi schimbă numele în intervalul de doi ani.
Cazurile de înşelăciune, pretextul aleşilor
Deputatul PNL Gabriel Andronache, care a adus mai multe modificări proiectului de lege incriminat de ONG-uri, susţine însă că legea reglementează doar pentru viitor, aşa că nu se pune problema retroactivităţii. „Asociaţiile şi fundaţiile care vor intra sub incidenţa legii au doi ani să utilizeze în paralel cele două denumiri, ca să facă tranziţia de la denumirea actuală la cea nouă“, a explicat, pentru România liberă, deputatul PNL. Potrivit acestuia, înăsprirea condiţiilor referitoare la numele ONG-urilor a devenit necesitate pe măsura înmulţirii cazurilor de înşelăciune.
În sprijinul argumentaţiei parlamentarilor vine, de pildă, cazul din luna iunie a acestui an când a fost începută urmărirea penală faţă de 25 de persoane suspectate că au comis infracţiuni de înşelăciune şi uzurpare de calităţi oficiale. Persoanele făceau parte dintr-o asociaţie pentru protecţia consumatorului şi efectuau „controale“ la diverşi agenţi economici, de la care primeau bani şi produse pentru a închide ochii la neregulile „constatate“.
Maria-Nicoleta Andreescu, directorul executiv al APADOR-CH, spune însă că situaţiile invocate de parlamentari sunt simple pretexte. „Organele penale să-şi facă treaba atunci când sunt astfel de cazuri. Asta nu înseamnă să restrângem prin lege dreptul la liberă asociere“, a declarat aceasta pentru „România liberă“.
