Se naţionalizează ori nu se naţionalizează pensiile private? Aceasta este întrebarea care planează, de câteva zile, asupra mediului financiar din România. Totul a pornit de la publicarea “pe surse” a scrisorii de intenţie adresată de autorităţile române către Fondul Monetar Internaţional. Acolo, anumite formulări lasă de înţeles că Guvernul a analizat serios posibilitatea reducerii contribuţiei către fondurile private sau chiar a naţionalizării integrale a acestora, pe un model deja consacrat în ţări din zona României cum ar fi Ungaria sau Polonia. Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar. ”Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget”, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de Mediafax.
Îngheaţă contribuţia?
Mai multe surse au declarat pentru Mediafax că experţii FMI au discutat cu autorităţile române posibilitatea de a îngheţa sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, şi chiar de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de acestea, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmând să ajungă la 6%, cu o creştere de jumătate de punct procentual anual, până în 2016. De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenţa de 2,28 miliarde de lei reprezintă câştigul investiţional net din toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem.
Negarea „pe surse“
Sistemul de pensii private nu poate fi naţionalizat, iar contribuţia la Pilonul II al pensiilor administrate privat nu va fi îngheţată cât timp România se află sub un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), au declarat surse oficiale, referindu-se la măsuri luate în acest domeniu de alte state din regiune, precum Ungaria şi Polonia, au arătat surse oficiale citate de Agerpres. „În timpul vizitei Misiunii FMI în România a existat o discuţie despre îngheţarea contribuţiei la Pilonul II de pensii, la 4%, în contextul încasărilor bugetare sub program, dar a fost o discuţie «underground» (împotriva curentului, a direcţiei oficiale – n. r.), pentru că nici Guvernul şi nici FMI nu doresc acest lucru. Nu se pune problema naţionalizării sistemului de pensii private, cel puţin cât timp România este sub un acord cu FMI“, au spus aceleaşi surse. Pe de altă parte, în contextul economic şi financiar actual, este exclusă şi extinderea deductibilităţii pentru Pilonul III de pensii private facultative, de la nivelul de 400 de euro, din prezent, au precizat sursele menţionate.
Despre pensiile private din România
Primele contribuţii la Pilonul II de pensii private au fost virate în urmă cu cinci ani. Maturitatea sistemului se atinge pe la 20 – 25 de ani. Fondurile de pensii private administrează active nete de peste trei miliarde euro pentru 6,3 milioane de participanţi (conturi individuale). Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la circa 6 milioane de participanţi, din care numărul celor care primesc lună de lună contribuţii virate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.De la lansarea Pilonului II, în 2008, au fost aduse o serie de critici acestui sistem, printre care faptul că banii viraţi din contribuţiile de asigurări sociale sunt plasaţi preponderent în titluri de stat de administratorii Pilonului II şi, practic, statul este împrumutat de fondurile de pensii cu banii care sunt viraţi din bugetul asigurărilor sociale de stat sau că sumele care se acumulează în conturile individuale sunt foarte mici şi nu vor permite plata unor pensii decente atunci când sistemul va ajunge la maturitate. Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de la lansarea lor şi până în prezent, un randament mediu anualizat de 11,7%. Primele contribuţii la Pilonul II au fost virate în mai 2008. Pentru Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contribuţii au fost virate începând cu luna mai 2007, activele celor 10 fonduri însumau la septembrie 750,11 milioane de lei pentru 305.796. În ultimul an (septembrie 2012 – septembrie 2013), activele fondurilor de pensii din Pilonul II şi-au menţinut creşterea accelerată, cu un ritm uşor peste 45%.
PREVIZIUNE
Părerea specialistului
„Deocamdată se vorbeşte de o analiză, iar rezultatele analizei sunt pur speculative. Din câte ştim, bugetul pe 2014 a fost făcut pe o creştere a contribuţiei la Pilonul II, de la 4% la 4,5%, iar o evaluare a sistemului nu înseamnă o decizie împotriva sistemului. În condiţiile în care sistemul a avut rezultate foarte bune de la înfiinţare până în prezent, nu cred că trebuie să ne temem de o astfel de evaluare”, spune Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii, citat de revista Capital. „Pe termen lung, sustenabilitatea sistemului public de pensii depinde neapărat de existenţa unui sistem privat de pensii, mai ales în perspectiva uriaşelor dezechilibre demografice. Pe termen scurt, câştigurile pentru sistemul public de pensii sunt minore. Chiar şi creşterea vârstei de pensionare pentru femei este un semn că pe termen lung ne pândesc aceste dezechilibre demografice, iar sistemul public nu poate fi conservat la nivelul de acum”, adaugă Crăciun. Chiar dacă în anumite ţări au fost luate decizii de naţionalizare a sistemelor private de pensii, Crăciun spune că fiecare ţară are specificităţile ei. „De exemplu, în nici o ţară nu există perspectiva unui dezechilibru demografic atât de mare ca în România, unde peste 15 ani urmează să iasă la pensie o generaţie de 3 ori mai mare decât oricare alta a fost până atunci. Va fi un şoc demografic cu care nu se confruntă nimeni din Europa, deşi au problema îmbătrânirii populaţiei. Ar fi o greşeală căderea în capcana copierii deciziilor luate în alte ţări. În Vest, sistemele private de pensii sunt chiar cheia bunăstării pensionarilor”, conchide Crăciun.
CIFRE
Cât vom avea în conturi la finele anului
Un „participant mediu“ care cotizează atât pentru o pensie privată obligatorie, cât şi pentru una facultativă va ajunge la finele acestui an să aibă în cont o sumă care depăşeşte 1.000 de euro, arată APAPR. Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) vor depăşi la finele anului 2013 pragul de 6 milioane de participanţi, cu 4,3% mai mult (circa 250.000 de nou-intraţi) faţă de sfârşitul anului 2012. Contribuţiile virate către Pilonul II vor fi de peste 3 miliarde de lei în 2013, faţă de 2,5 miliarde lei în 2012. De asemenea, nivelul activelor nete administrate va depăşi 13 miliarde de lei, cu 35% mai mult decât la finele anului trecut.
