24.8 C
București
luni, 17 iunie 2024
AcasăSpecialAnchetă la mănăstirea din Baia de Aramă din cauza unor săpături arheologice...

Anchetă la mănăstirea din Baia de Aramă din cauza unor săpături arheologice ilegale

Poliţia Mehedinţi a declanşat o anchetă, marţi, după ce Episcopia Severinului a depus o plângere împotriva unei firme pe care o acuză că face săpături neautorizate sub altarul Mănăstirii “Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramă, informează Mediafax.

Săpăturile la Mănăstirea “Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramă au început luni, fiind coordonate de către arheologul Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca.

“Este un diagnostic arheologic prin care se vor constata anumite lucruri la faţa locului. Nu pot să vă dau răspunsuri concrete pentru că nici eu nu le cunosc. De asta mă aflu aici. Este un diagnostic arheologic avizat de Ministerul Culturii, aşa cum se întâmplă la multe obiective în ţara asta”, a afirmat arheologul Gheorghe Petrov.

Pe de altă parte, preotul Mihai Zorilă, consilier economic la Episcopia Severinului şi Strehaiei, cel care a depus plângerea la Poliţie, a declarat că reprezentanţii Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj au subcontractat o firmă din Baia de Aramă care face săpături cu un utilaj de mare tonaj, aceasta fiind surprinsă în anii trecuţi că ar fi făcut săpături neautorizate, în căutarea aurului pe care l-ar fi ascuns Constantin Brâncoveanu, în anii 1700, în zona respectivă.

“Este o autorizaţie emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor. Am fost înştiinţaţi de Direcţia Patrimoniu Cultural a judeţului Mehedinţi, ne-am conformat punerii în aplicare, am venit la ora respectivă şi am constatat că persoana autorizată, un colectiv de cercetare arheologică format din trei specialişti coordonaţi de responsabilul ştiinţific al acestei cercetări, domnul Gheorghe Petrov, au întreprins aici săpături cu un buldo-excavator. Am constatat că efectuarea acestor lucrări a fost subcontractată de o altă firmă, din Baia de Aramă, asupra căreia planează suspiciunea că a mai făcut de-a lungul timpului anumite cercetări pe cont propriu”, a declarat consilierul economic al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, preotul Mihai Zorilă.

Vechiul aşezământ monahal (iniţial a fost mănăstire de călugări) datează încă din jurul anilor 1400, din vremea Sfântului Nicodim de la Tismana, având o biserică de lemn acoperită cu învelitoare de şiţă. Un document din 1672 îl menţionează pe egumenul mănăstirii pe nume Evghenie de la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos. În locul bisericii de lemn a fost zidită actuala construcţie abia la sfârşitul secolului al XVII-lea, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Baia de Aramă şi-a început activitatea din anul 1703, iar biserica mănăstirii păstrează integral pictura originală, executată din pridvor până în altar în tehnica al fresco. Pictura este specifică decoraţiunii interioare de sfârşit de secol XVII, început de secolul XVIII din teritoriul românesc aflat între Carpaţii Meridionali şi Dunăre.

 

Cele mai citite

Caţi pensionari au primit indemnizaţie socială, în mai 2024

Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în mai 2024, de 1.136.278 persoane, cu 334 mai mic comparativ cu luna...

EURO 2024. Dan Negru reacționează în scandalul momentului: “Suntem de mâna a doua”

Dan Negru, vedeta de la Kanal D, a reacționat la scandalul momentului: faptul că PRO TV, televiziune cu 60 de milioane de euro profit...

Boeing anunță că își încetinește producția modelul 737

Boeing le-a spus furnizorilor că amână cu trei luni producție sa de avioane 737, au declarat două surse din industrie, deoarece continuă să se...
Ultima oră
Pe aceeași temă