UPDATE 15.33: Pronunțarea Înaltei Curţi de Casație și Justiție (ÎCCJ) în cazul contestației DNA față de decizia de a-l plasa în arest la domiciliu pe prințul Paul a fost amânată pentru data de 21 decembrie, scrie Agerpres.
––
UPDATE 11.04: Procesul s-a încheiat după o jumătate de oră, urmând ca instanţa să dea un verdict.
––
Instanţa judecă, vineri, cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de înlocuire a arestului la domiciliu cu arestul preventiv, în cazul prinţului Paul şi a lui Remus Truică, cercetaţi în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Ilfov, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro.
Curtea de Apel Braşov şi-a motivat decizia prin care a dispus plasarea în arest la domiciliu a lui Remus Truică, a prinţului Paul şi a avocatului Robert Roşu şi cercetarea sub contr judiciar a lui Dan Andronic, Claudiu Mateescu, Marius Marcovici, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Ilfov, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro.
Potrivit judecătorului de drepturi şi libertăţi, în cazul celor şase inculpaţi din dosarul revendicărilor ilegale „există probe sau indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile descrise în ordonanţele de punere în mişcare a acţiunii penale, fiind îndeplinită condiţia prevăzută de art 201 alin. 1 teza I Cod de procedură penală pentru luarea oricărei măsuri preventive“. Însă nu se impune arestarea preventivă a acestora.
Citeşte şi: Curtea de Apel: Arestul la domiciliu este SUFICIENT pentru Truică şi prinţul Paul
În motivarea Curţii de Apel Braşov se reţine că, înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pe care o prezintă lăsarea în libertate a prinţului Paul, a lui Remus Truică şi a lui Robert Roşu este necesară şi suficientă măsura arestului la domiciliu, având în vedere anturajul şi mediul din care provin inculpaţii, persoane cu nivel ridicat de instruire, integrate în familie şi societate, lipsa antecedentelor penale. De asemenea, instanţa a reţinut că măsura arestului la domiciliu asigură în aceleaşi condiţii realizarea scopului măsurii preventive, respectiv buna desfăşurare a procesului penal.
„Chiar dacă prin prisma prejudiciului de 135,8 milioane de euro în paguba statului, reacţia publicului este una virulentă, de totală dezaprobare şi indignare profundă, astfel cum se afirmă în referatul cu propunere de arestare preventivă, acest fapt nu poate justifica luarea măsurii arestării preventive, cu nesocotirea celorlalte condiţii prevăzute de lege. În plus, pentru a garanta recuperarea pagubei produsă prin infracțiune, procurorul, în cursul urmăririi penale, poate lua măsuri asiguratorii (…) Interesul principal în cazul săvărșirii unor infracțiuni care au produs prejudicii financiare este acela al recuperării acestor prejudicii prin luarea unor măsuri asiguratorii, iar nu arestarea preventivă”, se menţionează în motivarea instanţei.
