Proiecţiile europenilor privind starea economiei, veniturile familiei şi dorinţa de cumpărare au continuat să se îmbunătăţească arată un studiu GfK. Românii stau cel mai bine la aşteptările legate de creşterea veniturilor, peste media UE, deşi sunt printre cei mai pesimişti în legătură cu evoluţia economiei.
Autorii studiului remarcă îmbunătăţirea pshihologiei consumatorilor din Europa, pe baza speranţei că punctul critic al crizei a fos deja depăşit.În cel de al doilea trimestru unele ţări au înregistrat o creştere considerabilă în anumite sectoare (e vorba de aşteptările privind mersul economiei, evoluţia veniturilor şi a dorinţei de cumpărare), în timp ce altele au înregistrat cel puţin o încetinire semnificativă a tendinţei descendente.
Evoluţia bună e dată de creşterea economiei comunitare, chiar dacă timidă (+0,4% faţă de trimestrul anterior), de evoluţiile bune din Franţa, Germania, Portugalia şi Regatul Unit şi reducerea declinului economiilor din Spania şi Italia dar mai ales de anumite mutaţii în psihologia consumatorilor.
După ani întregi de austeritate şi limitare la strictul necesar, mulţi redescoperă savoarea consumului şi perspectivele mai optimiste privind viitorul chiar dacă şomajul se menţine în jur de 11% la nivelul UE (se speră la o scădere mai consistentă abia după 2015). Politicienii par să se fi distanţat la rândul lor de fixaţiile austerităţii, exporturile au mers bine, încasările din turism au ajutat economiile cu probleme din Sud.
Care sunt percepţiile consumatorilor români?
Pentru 2013, experţii consultaţi de GfK anticipează o uşoară înviorare a economiei autohtone, până în prezent extrem de slabă (între 1,6 şi 2% creştere a PIB) iar pentru intervalul 2014 – 2016 ar urma o accelerare cuprinsă între 2,7 procente şi 4,3 procente. Veniturile reale sunt în creştere iar în anumite zone din centrul ţării şomajul este aproape zero. „ Cu toate acestea, România are încă nevoie de o serie de reforme pentru a putea ţine pasul, pe termen lung, cu celelalte ţări europene (…). Mai există probleme legate de sistemul judiciar şi de piaţa neagră. Invitaţiile la licitaţii prezintă foarte adesea neregularităţi, iar guvernul trebuie să îşi îmbunătăţească comportamentul de plată, care, în unele domenii, este deficitar” se arată în raport.
Studiul compară percepţiile consumatorilor pe baza unor punctaje acordate fiecărei ţări, atât pozitive cât şi negative (pesimism predominant). România obţine astfel -4,5 puncte la capitolul „aşteptări privind starea economiei” (media la nivelul UE este de +6 puncte, cea mai scăzută valoare este în Grecia, -41 puncte, iar cea mai ridicată în Marea Britanie +19 puncte), -4,5 puncte privind aşteptările privind veniturile (media UE este la -17 puncte, Grecia are -47 puncte iar Germania +34) şi -21,1 puncte în ceea ce priveşte dorinţa de cumpărare (media UE este -14 puncte, cel mai mare punctaj în Germania +34 puncte şi cel mai mic în Portugalia -42 puncte).
Situaţia este uşor paradoxală, deşi sunt printre cei mai pesimişti privind perspectivele economiei locale, românii au printre cele mai mari aştepări legate de evoluţia veniturilor deşi dorinţa lor de cumpărare se menţine încă redusă. Ar rezulta că mulţi abia aşteaptă o creştere de salariu ca să-şi deschidă un depozit bancar! Este probabil efectul măririlor de salarii din ultima vreme pentru bugetari, ceea ce induce speranţa că modelul ar putea fi exportat şi în sectorul privat sau continuat la stat. Dacă rezultatele bune pentru Germania nu surprind, prezenţa Bulgariei în topul dorinţei de consum (+15 puncte) este neaşteptată, la fel pesimismul polonezilor în ceea ce priveşte starea economiei (-9 puncte, sub percepţia din România), datorat se pare greutăţilor de dată recentă pe care le traversează ţara.
