Cu trei luni înainte de finalizarea declarată a lucrărilor la gazoductul Iaşi – Ungheni, România nici măcar nu ştie ce companie va construi segmentul de gazoduct care va subtraversa Prutul între România şi Republica Moldova. Licitaţia pentru această lucrare nici măcar nu a fost finalizată. Responsabilitatea îi aparţine în integralitate statului român, care a decis, prin ordonanţă de urgenţă, abia la finalul lunii septembrie să demareze procedurile de licitaţie. Pînă acum, însă, anunţul de licitaţie nici măcar nu a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, aşa cum cere ordonanţa de urgenţă.
Vizită oficială la un şantier butaforic
Pe 27 august a.c., premierul român Victor Ponta, însoţit de cel al Republicii Moldova şi de comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, inaugurau şantierul gazoductului Iaşi – Ungheni în comuna Rediu din judeţul Iaşi. La data respectivă, mizanscena chiar era una de şantier: utilaje, personal, materiale de construcţie specifice unui şantier de gazoduct. Două zile mai tîrziu, însă, şantierul nu mai exista: toate utilajele şi materialele fuseseră mutate iar locul vizitat de oficialii români, moldoveni şi ai UE mai era păzit doar de un paznic într-o gheretă. Trei săptămîni mai tîrziu, pe 20 septembrie, „şantierul” era vizitat şi de preşedintele României, Traian Băsescu. De data aceasta, nimeni nu s-a mai deranjat să păstreze aparenţele: Băsescu a văzut doar dealuri şi păşuni, fără nici o urmă de utilaje şi materiale. Cu toate acestea, premierul Ponta a insistat că gazoductul Iaşi – Ungheni va fi gata în luna decembrie a acestui an. Promisiunea a fost făcută inclusiv oficialilor UE, care finanţează cu 7 milioane de euro proiectul (din totalul de 28 de milioane de euro).
Gazoductul, licitat doar pînă la Prut
În spatele acţiunilor de PR ale lui Victor Ponta, însă, există documente publice care arată că „şantierul” gazoductului este, deocamdată, doar un exerciţiu de propagandă. Astfel, conform unui anunţ de atribuire de lucrări publicat în Jurnalul Oficial al UE, contractul pentru partea de gazoduct de pe teritoriul României a fost atribuit pe 21 august a.c, de către Agenţia Naţională de Resurse Minerale (instituţia mandatată de statul român să se ocupe de gazoductul Iaşi – Ungheni). Aşadar, cu doar o săptămână înainte ca Ponta să viziteze „şantierul” de la Rediu. Conform acelui anunţ, este vorba de o lungime de 32,2 kilometri de conductă pe teritoriul României, „pînă la traversarea rîului Prut”. Costul lucrării: 8,2 milioane euro fără TVA. Tot în august, dar pe 20, Ministerul Economiei din Republica Moldova a atribuit contractul de realizare a bucăţii de conductă de pe teritoriul moldovenesc (11 kilometri de conductă), dar tot „pînă la traversarea rîului Prut”.
Subtraversarea Prutului de către gazoduct, nici măcar licitată
Aşadar, la finalul lunii august, România şi Republica Moldova abia contractaseră lucrările pentru a construi, fiecare, gazoductul pe propriul teritoriu. Fără, însă, a asigura şi construcţia bucăţii de gazoduct peste Prut. Abia o lună mai tîrziu, adică pe 27 septembrie, începe şi rezolvarea acestei probleme. Astfel, printr-o ordonanţă de urgenţă a guvernului Ponta, se publică în „Monitorul Oficial” OUG cu numărul 89, prin care se ratifică Memorandumul dintre România şi Republica Moldova din 11 iunie 2013. Ce spune OUG prin articol unic: „Se ratifica Memorandumul de intelegere dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind organizarea si desfasurarea procedurii de achizitie publica aplicabila in cazul lucrarilor de subtraversare a raului Prut din cadrul proiectului denumit “Conducta de interconectare a Sistemului national de transport de gaze din Romania cu Sistemul de transport de gaze din Republica Moldova pe directia Iasi (Romania) – Ungheni (Republica Moldova)”, semnat la Chisinau la 11 iunie 2013”.
România, întîrziere inexplicabilă de peste 100 de zile
Practic, exact construcţia bucăţii de gazoduct care ar trebui să lege conducta românească de cea moldovenească nici măcar nu fusese licitată pînă pe 27 septembrie. Deşi, conform OUG 89, exista un memorandum în acest sens încă din 11 iunie. Este inexplicabil de ce Guvernul României a aşteptat peste trei luni şi jumătate să ratifice acel memorandum, ratificare fără care Agenţia Naţională de Resurse Minerale din România nici măcar nu poate începe să liciteze pentru a contracta lucrările de construcţie a bucăţii de gazoduct care subtraversează Prutul. Conform OUG 89/2013, ANRM din România se ocupă de contractare iar Ministerul Economiei din Republica Moldova acceptă decizia părţii române.
Crăciunul nu va aduce cadou nici un gazoduct
Pînă în acest moment, ANRM nu a publicat anunţul de licitaţie pentru lucrarea de subtraversare a rîului Prut de către gazoductul Iaşi – Ungheni. Cum procedura de licitaţie deschisă va dura cel puţin 30 de zile, abia în noiembrie este posibil, în mod ideal, ca lucrarea de subtraversare a Prutului să înceapă. În condiţii extreme, desigur, de iarnă. Ceea ce face aproape imposibil ca gazoductul Iaşi – Ungheni să fie definitivat în decembrie 2013, aşa cum a promis premierul Victor Ponta.
