După ce un complet de magistraţi cu multe bube în cap a acordat 1,7 milioane de euro daune morale unei familii reprezentate de un avocat care va păstra probabil cea mai mare parte a banilor, a venit rândul executorilor să încalce flagrant legea şi să pună în aplicare în mod abuziv o decizie judecătorească suspendată.
Oameni care ar trebui să servească justiţia se joacă, la Satu Mare şi Cluj, cu banii unei mari societăţi de asigurare, sfidând orice urmă de bun-simţ şi încălcând flagrant legislaţia în vigoare. Într-un proces pus sub semnul întrebării de la un capăt la altul, executorul judecătoresc clujean Stolnean Diana Maria a trecut la punerea în aplicare a unei decizii suspendate legal de o instanţă. Este doar un nou episod din ceea ce poate fi oricând comparat cu un film american cu mafioţi. Doar că aici este vorba despre reţele formate din avocaţi descurcăreţi, judecători, poliţişti şi medici care spoliază societăţile de asigurare de milioane de euro. Şirul abuzurilor a pornit de la decizia surprinzătoare a unei judecătoare cu multe probleme, din Satu Mare, care a acordat unei familii reprezentate de un avocat a cărui probitate morală şi profesională nu reprezintă tocmai un exemplu suma de 1,7 milioane de euro sub titlul de despăgubire pentru decesul în accident rutier al unei rude apropiate. Este nu doar cea mai mare despăgubire de acest tip din România dar, cu siguranţă, şi una dintre cele mai mari din istoria dreptului european, în condiţiile în care, în Germania, de exemplu, sumele acordate de instanţe familiilor victimelor din accidente rutiere nu depăşesc 20.000 de euro şi aceasta doar dacă membrii familiei demonstrează că s-au îmbolnăvit din cauza suferinţei trăite.
Executori şi judecători pentru care legea nu contează
Executorul judecătoresc din Cluj Napoca, Stolnean Diana Maria, este unicat în istoria justiţiei din România întrucât a decis să pună în aplicare o sentinţă suspendată. Ba, mai mult, din nu se ştie ce motive şi fără să verifice legalitatea cererii făcute de executor, magistraţii de la Judecătoria Cluj Napoca au decis deja încuviinţarea la executare, cu toate că suspendarea deciziei în dosarele de executare nr. 401/2013, 402/2013, 403/2013 este publică şi disponibilă pe portalul instanţelor de judecată. De aici nu mai este decât un pas până la momentul în care abuzul incredibil va fi încununat de succes, pentru că băncile virează în mod automat banii executorului în termen de 5 zile, indiferent dacă cererea acestuia este, evident, ilegală. Este clar pentru toată lumea că, odată plecaţi banii din conturile firmei de asigurări, orice diminuare a sumelor din apel rămâne lipsită de finalitate, iar banii vor ajunge, probabil, cei mai puţini la părţile vătămate şi cei mai mulţi la actorii care au creat acest carusel nebunesc de ilegalităţi.
De unde a început totul? Prin sentinţa civilă nr. 111/LC/20.05.2013 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosarul 11451/83/2011, instanţa de fond a admis acţiunea civilă formulată de intimaţii reclamanţi Roatiş Vasile, Roatiş Florica şi Roatiş Raul Gheorghe şi a acordat acestora despăgubiri morale de 1.700.000 euro, nemaiîntâlnite în România pentru un singur deces rezultat în urma unui accident de circulaţie produs de prietenul victimei.
Din cauza acestei sume exorbitante, fără precedent în cazuistica din România, sentinţa a fost atacată de societatea ASTRA Asigurări cu apel la Curtea de Apel Oradea, solicitându-se instanţei diminuarea despăgubirilor în limite rezonabile conforme cu ceea ce se acordă în mod normal în astfel de cazuri nu numai în România, dar şi în alte ţări din Uniunea Europeană.
O dată cu apelul, ASTRA a cerut şi suspendarea provizorie a executării sentinţei până la soluţionarea cererii principale de suspendare din apel, iar Curtea de Apel Oradea, apreciind ca întemeiată cererea ASTRA, a admis această cerere la data de 28.06.2013 prin Ordonanţa nr.1/C/2013-A în dosarul nr. 221/35/C/2013-A.
În acest sens, Curtea de Apel Oradea, în mod explicit, a încuviinţat „vremelnic suspendarea executării sentinţei civile nr .111/LC/20.05.2013 pronunţată de Tribunalul Satu Mare până la soluţionarea cererii de suspendare a executării vremelnice a sentinţei formulate în cadrul apelului.“
Pentru că suspendarea s-a încuviinţat în apel, conform legii, sentinţa nu mai putea fi pusă în executare de nici un executor judecătoresc, suspendarea fiind opozabilă tuturor, până la o altă decizie care să anuleze cele dispuse de Curtea de Apel Oradea.
Abuzuri pe bandă rulantă
Procesul despre care facem vorbire a avut o desfăşurare cel puţin dubioasă încă de la începuturile sale. Familia Roatiş – beneficiarii despăgubirii – nu a fost singura care a suferit din cauza respectivului accident. O altă familie, Sabău, a pierdut unul dintre membri în exact acelaşi eveniment. Ei bine, această familie a fost de acord să primească 35.000 de euro, pe cale amiabilă. Ce a determinat judecătorul să facă o distincţie atât de amplă între despăgubirile acordate celor două familii? Un răspuns poate sta în relaţia pe care avocatul celor două familii o are cu concubinul judecătoarei din acest caz, Paula Gabriela Ştefan. Cunoştinţele spun că Alexandru Rădulescu, apărătorul părţilor vătămate, este prieten din facultate cu Liviu Mureşan, concubinul judecătoarei, de asemenea avocat de meserie. De altfel, magistratul este cunoscut în mediul juridic ca având un comportament instabil şi uneori violent. Fostul soţ al acesteia a fost implicat în mai multe acţiuni care au încălcat legea. Este important de spus că familiile victimelor au venituri modeste, aceasta fiind una dintre „calităţile“ pe care trebuie să le îndeplinească familiile preferate de vânătorii de daune morale. După ce a văzut că se poate mai mult, avocatul a convins şi familia care primise iniţial 35.000 de euro, şi care semnase deja înţelegerea cu societatea de asigurări să ceară o sumă mult mai mare. Deloc întâmplător, suma se ridică la 1,7 milioane de euro, adică exact cât a primit cealaltă familie. Până la urmă, şi familia Sabău urmează să primească mai mult, adică 200.000 de euro, după cum a decis un judecător de la Tribunalul Satu Mare. Chiar şi această sumă este imensă, fiind de cinci ori mai mare decât media despăgubirilor acordate de instanţe în România pentru victimele accidentelor. Cu toate acestea, judecătorii din aceste cazuri nu au stat prea mult să analizeze, durata procesului fiind de aproximativ un an şi jumătate. La fel de rapid au fost făcute şi demersurile pentru executarea sumei de 200.000 euro, deşi hotărârea nu este încă redactată, fapt care ridică multe semne de întrebare despre cum s-a putut dispune executarea silită.
Victimele iau maximum 30% din bani
„Profesioniştii daunelor morale“ studiază cu atenţie sentinţele date de judecători şi încearcă să se îndrepte către acele instanţe care au dat decizii ce i-ar putea avantaja, mai ales că deciziile variază mult, chiar pe speţe similare. „Este foarte scump să te judeci la Bucureşti şi mult mai ieftin prin diverse alte zone ale ţării. În plus, se naşte un interes la limita dintre legitim şi ilegitim al unora sau altora de a vrea să se judece pe la instanţele respective în măsura în care poţi să influenţezi competenţa. În dreptul internaţional există formula de «forum shopping», adică să te duci să-ţi alegi ţara în care vrei să te judeci. La noi, unde fenomenul este dublat şi de apariţia acelor «avocaţi specializaţi» – specializarea înseamnă preluarea unui caz contra unui onorariu de 50-70% din valoarea despăgubirilor şi gestionarea gratuită a lui, care iar este un fenomen anormal, în condiţiile în care asta este dublată, în măsura posibilităţilor, de alegerea unei instanţe mai generoase –, ajungem la un fenomen cu totul străin de ceea ce înseamnă administrarea corectă a justiţiei“, explică un specialist în drept. De multe ori avocatul este cel care se duce să propună familiei victimelor să pretindă despăgubiri de la societatea care l-a asigurat pe autorul accidentelor. El negociază, el reprezintă victima în instanţă, el se ocupă de obţinerea documentelor care să ateste eventualul handicap major al accidentatului, el îi susţine financiar până la soluţionarea cazurilor.
Nu e lege, dar e tocmeală
România ocupă primul loc în Europa în ceea ce priveşte despăgubirile acordate de instanţe familiilor celor decedaţi în accidente rutiere. Suntem, de altfel, una dintre puţinele ţări civilizate fără o legislaţie clară în ceea ce priveşte daunele morale pentru vătămări corporale şi decese. Totul este la mâna judecătorilor, iar judecătorii… sunt şi ei oameni, cu sensibilităţi, dar şi cu nevoi materiale mai mici sau mai mari. Tocmai acest lucru îl speculează cu din ce în ce mai mare succes o mână de avocaţi „specializaţi“. Utilizând tehnici şi reţele bine puse la punct, ei reuşesc să obţină decizii judecătoreşti, unele de neînţeles, prin care familiile victimelor din accidente rutiere primesc sute de mii sau chiar milioane de euro. Măcar dacă banii ar ajunge la familii, însă niciodată nu se întâmplă aşa întrucât avocaţii opresc un „onorariu“ care, de cele mai multe ori, nu scade sub 60% din suma obţinută.
O boală generală care loveşte piaţa asigurărilor şi ne scumpeşte RCA
Sumele plătite de companiile de asigurări pentru vătămări corporale şi decese provocate de şoferii asiguraţi RCA se dublează de la an la an. Anul trecut, aceste valori au depăşit deja 466 de milioane de lei, însă asta nu este totul. Potrivit legislaţiei în vigoare, companiile de asigurări sunt obligate să constituie, pentru fiecare caz în parte, rezerve de daună egale cu pretenţiile emise în instanţă de partea vătămată. În aceste condiţii, mai vorbim de încă aproximativ 400 de milioane de lei blocate în rezerve pe perioade de până la trei ani, cât reprezintă durata medie a unui proces pe astfel de speţe. „Despăgubirile plătite efectiv de asigurători pentru vătămări corporale, împreună cu banii blocaţi pentru a constitui rezerve de fiecare dată când un avocat al persoanei prejudiciate cere despăgubiri, au depăşit anul trecut echivalentul a 250 milioane de euro. Ceea ce înseamnă jumătate din încasările totale ale societăţilor de asigurări, faţă de un procentaj de doar 1-2% în 2001“, comentează un membru în Consiliul Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii.
Efectele asupra preţului poliţelor RCA nu vor întârzia să apară, iar acest lucru îl spun atât reprezentanţii companiilor de asigurări, cât şi cei ai brokerilor şi ai supraveghetorului pieţei. „Dacă nivelul despăgubirilor pentru vătămări corporale, incluzând daunele morale, va rămâne la fel de ridicat sau va creşte, vom ajunge să plătim prime foarte mari la asigurările RCA, cum este cazul Italiei, unde prima medie ajunge la 2.300-2.500 euro. Asigurătorii nu sunt societăţi de binefacere, iar la capitolul RCA oricum toată piaţa este în pierdere“, continuă aceeaşi sursă.
Celebrul caz Huidu, 190.000 de euro
Un caz extrem de mediatizat, care a implicat şi plata unor despăgubiri, este cel al accidentului provocat de Şerban Huidu. Avocatul familiei uneia dintre victimele accidentului spunea că nu este exclus ca pretenţiile să urce chiar până la suma maximă acceptată prin lege în 2011, adică 3,5 milioane de euro. Cu toate acestea, până la urmă, instanţa a decis ca familiile victimelor să primească câte 60.000 – 70.000 de euro/familie.
La finele anului 2011, Şerban Huidu a intrat pe contrasens în apropiere de Braşov, a lovit un autoturism Logan şi a provocat astfel moartea a trei persoane.
Am luat doar 20% din despăgubire
Pentru a ne da seama de dimensiunile fenomenului despăgubirilor morale este suficient să amintim că în România există deja firme specializate exclusiv în asemenea procese. Client al unei asemenea firme a fost şi o doamnă care a acceptat să vorbească pentru RL despre sumele plătite sub formă de onorariu. „Am beneficiat de o decizie favorabilă pentru 100.000 de euro. Efectiv, am rămas doar 20.000 de euro, iar acest lucru nu l-am ştiut de la început când am acceptat să semnez contractul cu avocaţii“, ne-a spus sursa noastră.
