Deputatul Eugen Tomac, şeful Partidului Mişcarea Populară (PMP), are 32 de ani şi e primul lider politic postdecembrist care vine din Basarabia. Se teme pentru presiunile pe care le face Rusia asupra Republicii Moldova, dar crede că UE va răspunde “foarte dur” dacă Moscova ar închide conducta de gaz la iarnă aşa, cum a ameninţat Dmitri Rogozin : Bruxelles-ul va boicota Olimpiada de iarnă de la Soci – este ipoteza lui Tomac pentru situaţia în care Rusia îşi pune ameninţările în practică. Liderul PMP, partidul pe care îl susţine acum preşedintele Băsescu, recunoaşte că PDL nu a avut niciun fel de discuţii cu celelalte partide de dreapta despre cabinetul din umbră. Pe de altă parte, însă, Eugen Tomac este sigur că în 2014 dreapta va fi unită în jurul lui Traian Băsescu şi va avea un candidat cu şanse la prezidenţiale.
România liberă: Înainte de Summit-ul de la Vilnius, unde va încheia acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE, Republica Moldova resimte o serie de presiuni. Ce vi se pare cel mai îngrijorător?
Eugen Tomac: Nivelul ameninţărilor mă îngrijorează, fiindcă vicepremierul rus, care este şi reprezentant pentru Transnistria, a venit la Chişinău şi, în loc să caute o cale de înţelegere, a trecut direct la ameninţări, anunţând că va fi o iarnă extrem de geroasă pentru Republica Moldova. Pe 2 septembrie a spus acest lucru Dmitri Rogozin. Imediat după vizita acestuia la Chişinău, a venit şi cel mai mare propagandist al Kremlinului, Patriarhul Kiril. Este a doua oară în ultimele 24 de luni când vizitează Republica Moldova. Pe 10 septembrie, Moscova a impus embargoul vinului, iar pe 19 septembrie Vladimir Putin a ironizat industria viticolă din Republica Moldova, dând semnalul că Rusia este dispusă să meargă până foarte departe pentru a menţine Moldova în zona sa de influenţă. Mă bucură, însă, că Bruxelles-ul a înţeles foarte bine că ameninţările Moscovei îi sunt adresate direct şi sperăm ca la Summit-ul de la Vilnius, Republica Moldova să parafeze cele două acorduri.
Vă aşteptaţi ca la iarnă Rusia să-şi pună în practică ameninţările?
E.T. Ferească Dumnezeu să treacă şi la asemenea măsuri pe care şi europenii le-au simţit acum câţiva ani. Eu cred că lucrurile trebuie privite ceva mai larg, mai ales că premierul Ponta anunţa pe 27 august că Republica Moldova nu va mai fi dependente doar de gazul rusesc, pentru că vom avea până la iarnă gazoductul Iaşi-Ungheni. A trecut mai bine de o lună şi lucrările nu au început.
Chiar dacă această conductă de gaz ar fi gata, România nu ar putea furniza mai mult de 25 la sută din necesarul Republicii Moldova. Ce va face Chişinăul dacă într-adevăr rămâne fără gazul rusesc?
E.T. Sper totuşi că Rusia nu va merge atât de departe.
Pe ce vă bazaţi?
E.T. În cazul în care Rusia va şantaja în continuare Republica Moldova, eu sunt convins că Uniunea Europeană va răspunde foarte dur şi nu cred că Moscova are nevoie de un boicot din partea UE: să nu uităm că în februarie Rusia găzduieşte Jocurile Olimpice de iarnă. Ce-ar fi dacă statele europene ar spune că nu mai participă la această olimpiadă?
Credeţi că Germania sau celelalte state care depind de gazul rusesc sau care au relaţii tradiţionale bune cu Moscova ar face acest gest de dragul Republicii Moldova?
E.T. Cred că Germania, ca şi alte state din UE, înainte de relaţiile economice, pune accentul pe valori. Eu cred, totuşi, că Rusia va rămâne doar la ameninţări şi nu le va pune în practică.
Când vă referiţi la Olimpiada de la Soci emiteţi o ipoteză sau aveţi şi informaţii că UE ar putea lua în discuţie boicotarea acestui eveniment, dacă Rusia merge mai departe cu şantajarea R. Moldova?
E.T. E doar o analiză.
Ce credeţi că ar putea face guvernul de la Bucureşti pentru Republica Moldova şi nu face?
E.T. Multe, începând cu lucrurile mărunte. Când am fost în guvernul Boc am insistat să facem un spaţiu comunicaţional comun, pentru că în R. Moldova, 80 la sută din mass-media este în limba rusă: radiouri, televiziuni, ziare. Un ziar trimis din Bucureşti la Paris costă mai puţin decât unul trimis la Soroca sau la Chişinău. De aici trebuie să începem, de la o infrastructură comună.
N-aţi avut şanse cu Guvernul Boc?
E.T. Doar parţial, fiindcă am reuşit totuşi, într-un timp foarte scurt, să înfiinţăm un birou al Societăţii Române de Radio la Chişinău: în premieră după 1939, vocea radioului public din România a revenit în R. Moldova. Am reuşit să punem multe lucruri pe agenda bilaterală, dar nu am avut timp să le implementăm. Ce bine ar fi dacă astăzi am avea pe cablu 5-6 posturi de televiziune din R. Moldova.
De ce n-ar putea intra pe cablu televiziunile de dincolo de Prut?
E.T. Trebuie să-i întrebăm pe cei din Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Nu cred că există un impediment legal, de vreme ce cabliştii difuzează CNN, BBC, DW, TV5, Duna TV şi chiar posturi ruseşti sau chinezeşti în limba engleză.
E.T. Au existat mai mulţi operatori moldoveni care au vrut să vină pe piaţa românească şi au întâmpinat mari obstacole, din nefericire. Lucrez la o lege specială legată de această problemă.
Dincolo de acest spaţiu comun de comunicare, ce alte urgenţe ar mai fi în relaţia cu Republica Moldova?
E.T. Ar fi importantă deschiderea pieţei pentru forţa de muncă din R. Moldova.
E o chestiune care ţine de UE.
E.T. România poate solicita acest lucru. Ar mai fi important pentru cele două părţi să aibă o agenda educaţională comună.
Aceste priorităţi pe care le-aţi menţionat ţin doar de voinţa politică a României şi a Republicii Moldova. De ce nu le-a pus în practică Guvernul Emil Boc, din care aţi făcut şi dumneavoastră parte?
E.T. Să nu uităm că Guvernul Boc a venit după o guvernare comunistă în R. Moldova, când relaţiile au fost rupte, după expulzarea ambasadorilor. A trebuit să începem cu deschiderea celor trei consulate: Cahul, Bălţi, Ungheni, necesare pentru a putea procesa cât mai multe vize şi cât mai multe cereri de cetăţenie, am introdus micul trafic de frontieră, am simplificat la maximum legea cetăţeniei, iar în 2010 am început să punem pe picioare programul celor 5000 de burse anuale pentru elevii şi studenţii moldoveni. Proiectele de interconectare energetică au fost proiectate tot în perioada Guvernului Boc şi nu e puţin lucru că Traian Băsescu a ridicat problema Republicii Moldova în toate Consiliile Europene.
Credeţi că din cauza Transnistriei R. Moldova riscă să rămână în “captivitatea” Rusiei?
E.T. Transnistria e o problemă serioasă pentru procesul integrării în UE. Sunt convins că, dacă Bruxelles-ul va fi suficient de determinat, s-ar putea soluţiona conflictul pe cale paşnică.
Traian Băsescu a spus recent că e de acord cu reunificarea celor două ţări, dar că R. Moldova ar trebui să ceară acest lucru. Veţi introduce această idee în programul Partidului Mişcarea Populară (PMP)?
E.T. Eu sunt un unionist convins. Preşedintele a dat un semnal către societatea din R. Moldova, că cele două state ar trebui să se regăsească, fiindcă până acum au existat alte interese.
Cine a avut interesul să ţină despărţite România de R. Moldova?
E.T. Ion Iliescu. Obligaţia lui era, în anii 1990, să spună deschis ceea ce a pierdut România în urma Pactului Ribbentrop-Molotov.
Credeţi că nu a avut viziunea necesară?
E.T. Cred, mai degrabă, că a rămas loial celor care l-au educat în anii 1950 la Moscova, altfel cum ar putea un lider să ignore soarta a milioane de foşti cetăţeni români.
Deci veţi introduce ideea unirii Republicii Moldova cu România în programul politic PMP?
E.T. Conceptul nostru este “două state, acelaşi popor”.
Nu sunteţi chiar atât de unionist cum păreţi.
E.T. Există un procent destul de mare al celor care vor o Românie întregită, dar pentru a ajuta în mod real R. Moldova trebuie să avem un program adaptat zilelor noastre.
Deci ideea preşedintelui de a-i convinge pe moldoveni să ceară unirea nu este suficient de adaptată zilelor noastre?
E.T. Noi vrem să unim mai întâi oamenii şi apoi statele vor decide dacă vor sau nu să răspundă dorinţelor cetăţenilor lor.
Nu aveţi curajul să fiţi primul partid românesc care introduce în programul său reunificarea?
E.T. Noi spunem că susţinem o apropiere cât mai largă a celor două state, dar trebuie să fim corecţi cu cetăţenii moldoveni şi români.
Preşedintele Băsescu a fost incorect?
E.T. Nu, doar că noi începem acest program unionist prin măsuri concrete şi apoi cetăţenii vor decide dacă vor să aibă o singură capitală sau dacă preferă să rămână cu două: Chişinăul este al doilea cel mai mare oraş românesc.
În câte judeţe are PMP filiale?
E.T. În toate judeţele şi la Chişinău.
Există cazuri de primari care au plecat dinspre PDL spre PMP. Este o soluţie pentru PMP să absoarbă nemulţumiţii din celelalte partide?
E.T. Noi construim Mişcarea Populară în jurul unor valori, nu al unor oameni, iar dreapta a greşit atunci când a vrut să pună în faţa acestor valori orgoliile unor lideri. Eu am plecat din PDL pentru că am fost dezamăgit de conducerea partidului, care a renunţat cu atâta uşurinţă la oameni valoroşi.
Dacă Elena Udrea ar fi devenit preşedinta PDL, nu aţi mai fi plecat din PDL?
E.T. E adevărat că am susţinut-o pe Elena Udrea şi era soluţia cea mai bună pentru ca PDL să redevină un partid viu.
Cu Elena Udrea în frunte, PDL ar fi avut un viitor mai bun?
E.T. Cu siguranţă.
De ce nu o invitaţi şi pe Elena Udrea în PMP?
E.T. Eu am foarte mulţi prieteni în PDL şi nu am rugat pe nimeni să vină în Mişcarea Populară: toţi cei care au venit au vrut ei să facă acest pas. Elena Udrea a spus că vrea să rămână în PDL.
Înainte de a-şi prezenta guvernul din umbră, conducerea PDL v-a invitat să discutaţi despre acest cabinet simbolic?
E.T. Nu.
Dreapta pe care o doriţi unită ar fi fost normal să aibă un guvern comun?
E.T. Putem avea pe hârtie 10 guverne, dacă nu suntem în stare să facem o opoziţie reală pe care oamenii să o simtă, cabinetele din umbră nu vor avea nici un impact.
V-am întrebat mai devreme despre primarii PDL care s-au mutat cu arme şi bagaje în PMP. Aceasta este soluţia, să vă bazaţi pe oameni aduşi din alte partide?
E.T. Noi primim alături de noi oameni politici, oameni cu experienţă care împărtăşesc aceleaşi valori cu PMP, dar trebuie să ştiţi că avem filiale în care 90 la sută din oameni intră acum pentru prima dată în politică.
Se înţelege că nu aveţi nimic împotriva traseismului politic.
E.T. Nu, dar lucrurile sunt relative: dacă pleci de la stânga la dreapta este un lucru grav, dar dacă pleci din Opoziţie la Putere este un lucru mult mai grav.
Înainte să deveniţi parlamentar, aţi fost consilierul preşedintelui. Unde v-a găsit Traian Băsescu?
E.T. Terminasem de pus în practică un program susţinut de Ambasada SUA la Bucureşti pentru comunităţile mai puţin dezvoltate şi am avut mai multe discuţii cu Traian Băsescu. Preşedintele mă ştia din 2002, când eram lider al studenţilor basarabeni din România pentru că e un om politic preocupat de mulţi ani de Republica Moldova, şi am fost surprins când m-a invitat să lucrez în administraţia prezidenţială, ca responsabil pe direcţia Chişinău.
Cum a evoluat mai departe relaţia cu preşedintele şi mai ales cum aţi devenit aproape “moştenitorul” lui?
E.T. E mult spus. Coordonatorul PMP am fost desemnat de către colegii mei.
Poate nu s-ar fi întâmplat acest lucru dacă nu aţi fi avut întreaga susţinere a preşedintelui.
E.T. Eu am fost un om corect şi loial preşedintelui, mai ales că întotdeauna am trăit cu sentimentul că trebuie să fac mai mult pentru cei de acasă, iar preşedintele a înţeles acest lucru şi m-a susţinut.
Sunteţi primul preşedinte de partid românesc venit din Republica Moldova. Probabil că Traian Băsescu s-a gândit la dumneavoastră şi din această perspectivă.
E.T. Nu sunt primul. Eu sunt născut în comuna Babele din sudul Basarabiei, astăzi aflată în Ucraina, unde s-a născut şi mareşalul Averescu, iar în perioada interbelică el a fost preşedintele Partidului Poporului.
Averescu a fost de mai multe ori premier, vă gândiţi la o carieră similară?
E.T. Eu mă bucur că deocamdată am reuşit cu PMP să rupem această frontieră imaginară care este pe Prut şi să avem o filială în R. Moldova.
Câţi cetăţeni români sunt acum în R. Moldova?
E.T. Câteva sute de mii.
Credeţi că, dacă taxele necesare pentru depunerea actelor pentru redobândirea cetăţeniei române ar fi fost mai mici, numărul doritorilor ar fi fost mai mare?
E.T. Da. La începutul anului am introdus în Parlament un proiect de lege pentru reducerea taxelor de redobândire a cetăţeniei cu 90 la sută şi am rămas şocat acum două săptămâni când majoritatea USL, la ordinul lui Crin Antonescu, a respins acest proiect în Senat, deşi Victor Ponta promisese la Chişinău că-l va susţine. Un român din Basarabia plăteşte pentru redobândirea cetăţeniei taxe consulare în jur de 500 de euro. Sper să treacă această iniţiativă de Camera Deputaţilor, fiindcă proiectul a fost semnat de politicieni din toate partidele.
Discutaţi la telefon cu liderii PDL, cu Vasile Blaga sau cu primvicepreşedintele Cătălin Predoiu?
E.T. Nu.
Dar cu Mihai Răzvan Ungureanu?
E.T. Discutăm. Sper că toate orgoliile din zona de dreapta să fie depăşite după alegerile europarlamentare de anul viitor. Avem şansa de a intra în turul al doilea al prezidenţialelor din 2014, dacă vom fi capabili să mergem cu un singur candidat suţinut de toţi. Sunt convins că dreapta se va uni în jurul unor principii, iar liderul ei va fi Traian Băsescu, pentru că este singurul lider recunoscut de toţi cei care au vederi de dreapta şi singurul care poate uni formaţiunile din această zonă.
Deci anul viitor dreapta va fi unită, iar liderul va fi Traian Băsescu.
E.T. Da.
PMP va avea propriul candidat? Dvs. nu puteţi candida, încă, fiindcă sunteţi prea tânăr, dar cine ar putea fi prezidenţiabilul Mişcării Populare?
E.T. Avem soluţii, dar nu vreau să dau acum nume.
Traian Băsescu spunea într-un interviu pentru România liberă că Boc sau Ungureanu ar fi cei mai buni candidaţi ai dreptei.
E.T. Vom avea alegeri interne preliminare pentru fiecare dintre funcţii, aşa scrie în statut.
Sunteţi mulţumit cu scorul PMP arătat de sondaje, ca fiind în jur de 3 la sută?
E.T. Depinde de sondaje, eu cred în cele care ne situează la 5 la sută. Pentru start este destul de bine. La europarlamentare vom obţine un scor din două cifre: prima va fi 1.
Care este sfatul cel mai util pe care vi l-a dat Traian Băsescu?
E.T. Să nu uit niciodată de unde am plecat: să nu uit de românii de dincolo şi să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru a-i aduce aproape.
