Povestea savanților din penitenciarele românești este acum cunoscută în toată lumea. Toți se întreabă: cum s-a ajuns la situația în care lucrările științifice apar peste noapte, iar oameni care până în acel moment n-au fost cunoscuți drept autori prolifici își descoperă vocația în penitenciar?
Prevederea legală care permite scurtarea pedepselor dacă persoana condamnată a elaborat lucrări științifice a existat într-o formă ușor modificată în legislația românească încă din 1969. De-a lungul timpului textul a sunat așa:
– 1969–2004: pentru condamnaţii care au elaborat lucrări ştiinţifice sau ale căror propuneri de invenţii, inovaţii şi raţionalizări au fost însuşite de organele competente, ori care au desfăşurat alte activităţi deosebite, 3 zile executate pentru 2 zile muncite, pe timpul afectat acestor activităţi.
– 2004–2013: în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă.
– din 2013: în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.
Așadar, nu apariția prevederii legale peste noapte este explicația pentru sutele de lucrări științifice despre care se susține că ar fi fost scrise în ultimii ani în penitenciarele românești. Mai degrabă înțelegem acest fenomen dacă analizăm profilul celor care au ajuns în penitenciar în ultimii ani. Pe lângă populația penitenciară obișnuită, au ajuns în spatele gratiilor în ultima perioadă persoane condamnate pentru infracțiuni economice și pentru corupție la nivel înalt. Ele beneficiază de resurse semnificative, care le permit procurarea de asistență juridică de cea mai bună calitate și, pe cale de consecință, ajung să cunoască în detaliu toate prevederile legale care le-ar putea avantaja. Cum elaborarea de lucrări științifice este prevăzută de lege drept o cale de micșorare a pedepsei, nu este de mirare că mulți dintre acești condamnați au încercat să o folosească.
Citește continuarea textului în Revista 22.
