Potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă elaborat de Finanţe, majorarea câştigurilor de natură salarială (salarii +bonusuri) la companiile şi regiile autonome de stat nu poate depăşi 60% din creşterea productivităţii muncii în anul precedent. În acest mod Guvernul se asigură că cel puţin o parte din profit va fi virat statului ca dividende.
Este vorba de un act normativ privind “întărirea disciplinei financiare la nivelul operatorilor economici la care statul sau unităţile administrative teritoriale sunt acţionari unici sau majoritari” prin care statul vrea să se asigure că măcar o parte din profitul suplimentar realizat va fi direcţionat spre plata de dividende şi nu toţi banii vor lua calea majorărilor de salarii. În mod curios, sunt exceptate de la prevederile legii instituţiile de credit (pe motiv că sunt deja supravegheate de BNR-după cum se arată în nota de fundamentare), societăţile de asigurare (monitorizate de ASF), institutele de cercetare-dezvoltare.
Astfel, creşterea câştigului mediu brut pe salariat (salariu plus bonusuri în bani sau natură) nu poate depăşi 60% din creşterea productivităţii muncii calculată în “unităţi valorice sau fizice, după caz”-unde o unitate valorică exprimă raportul dintre veniturile din exploatare şi numărul de salariaţi iar una fizică raportul dintre cantitatea de produse finite (a căror valoare reprezintă însă peste 50% din veniturile din exploatare) şi numărul de salariaţi. Mai simplu spus, veniturile angajaţilor la stat nu pot creşte cu mai mult de 60% din sporul veniturilor din exploatare ale companiei unde lucrează.
De ce s-a fixat 60% şi nu 75%? Probabil că din cauza contribuţiilor sociale, angajatorul plătind peste salariul brut încă 28% diferite contribuţii (pensie, sănătate, şomaj, etc). Cu o limită de 75% şi în condiţiile în care creşterea de venituri din exploatare ar reprezenta integral profitul companiei, statul acţionar majoritar n-ar mai avea de unde să ia dividende dacă angajatorul ar direcţiona trei pătrimi din sporul de venituri ale firmei spre majorările de venituri ale angajaţilor.
Pentru nerespectarea acestei limite organele MF şi/sau ANAF pot aplica amenzi cuprinse între 5.000-10.000 lei companiilor în cauză, urmând ca acestea să se îndrepte asupra celor responsabili de adoptarea deciziei pentru recuperarea banilor. O noutate este cuantumul amenzilor pentru depăşirea cheltuielilor lunare peste pragul de 1/12 din valoarea prevăzută la cheltuieli în bugetul precedent, în cazul în care bugetul de venituri şi cheltuieli (BVC) pe anul în curs nu fusese încă aprobat: amenda va fi egală cu valoarea depăşirii limitei de 1/12.
Proiectul include şi prevederea potrivit căreia contractele colective de muncă se negociază după aprobarea BVC ale operatorilor economici. În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor totale aprobate în BVC în fiecare din ultimii 2 ani, a fost mai mic de 90%, fundamentarea veniturilor totale pentru anul curent va fi cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent.
