Institutul Maghiar din Bucureşti, în colaborare cu Arhiva Naţională de Filme din Ungaria (MaNDA), a iniţiat în 2016 o serie de proiecţii dedicate istoriei filmului maghiar, deoarece în 2016 se împlinesc 120 de ani de la prima proiecție de film în capitala Ungariei și de la deschiderea primului cinematograf în Budapesta.
După ce a început seria de proiecţii cu două filme mute, „Până ce îmbătrânim” din anul 1916 şi „Ultima noapte” din 1917, manifestările continuă cu un alt film mut din 1918: „Omul de aur”, film ce va fi acompaniat live la pian de Cătălin Răducanu. Filmul va fi proiectat în Sala Eforie a Cinematecii Române joi, 18 februarie, de la ora 19.00 și va fi prezentat de criticul de film Marian Ţuţui.
În istoria cinematografiei maghiare, romanul „Az arany ember” („Omul de aur”) de Jókai Mór (1825–1904), un volum de referinţă pentru literatura maghiară şi foarte iubit de cititori, a fost ecranizat de trei ori. Prima ecranizare a fost regizată de Korda Sándor (mai târziu Sir Alexander Korda), unicul film artistic păstrat din perioada sa de creaţie din Ungaria, descoperit în arhivele germane la începutul anilor `80. Korda Sándor, după ce a emigrat din Ungaria a lucrat în Viena şi la Hollywood, stabilin–
du-se ulterior în Anglia și devenind figură determinantă a industriei cinematografice britanice. Atât ca regizor, cât şi ca producător, de numele lui se leagă succese memorabile. Pentru activitatea sa desfăşurată în slujba artei cinematografice engleze regina i-a conferit titlul de Sir. În decursul a cinci ani, cât a activat în Ungaria, a regizat 27 de filme, dintre care doar „Omul de aur” s-a păstrat într-o stare utilizabilă. Cel mai mare merit al creaţiilor lui Korda din această perioadă este că arată spre viitor, prevestesc filmul cu sonor: iese din studio în lume şi utilizează flashback, iar stilul de interpretare al actorilor este lipsit de exagerările caracteristice filmului mut.
Pelicula „Omul de aur” a fost produsă de studiourile Corvin Filmgyár, unele scene fiind filmate chiar în locurile în care se petrece acţiunea romanului, cum ar fi insula Ada Kaleh în zona Dunării de Jos. Singura nitrocopie a „Omului de aur” s-a găsit în Germania, în arhivele de la Koblenz, şi a ajuns în Ungaria în 1981 în urma unui schimb. Pelicula a fost restaurată și digitalizată cu sprijinul Fundaţiei Lumière din cadrul Programului Media al Uniunii Europene.
