România a reuşit să înregistreze la nivel european ‘Salamul de Sibiu’ ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al doilea produs după Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011, a declarat vineri, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
„România are deja protejat ‘Salamul de Sibiu’ la nivel european, dar protecţia intră oficial în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, aşa cum prevede regulamentul european. Este pe ultima linie şi Telemeaua de Ibăneşti care ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentaţia înaintea ‘Salamului de Sibiu’, dar a fost o contestaţie a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Am clarificat situaţia şi cred că într-o lună cel mult vom primi şi pentru acest produs. Urmează Novacul Afumat”, a precizat ministrul Agriculturii.
Acesta a subliniat că obţinerea Indicaţiei Geografice Protejată (IGP) pentru „Salamul de Sibiu” permite producătorilor români care se află în arealul delimitat să producă acest tip de salam numai dacă respectă caietul de sarcini.
„Concret, este vorba de judeţele Călăraşi, Ilfov şi Bucureşti bineînţeles, Prahova, Sibiu, Braşov şi Bacău. Exact unde sunt localizaţi producătorii de „Salam de Sibiu”, cei care au asociaţia. A mai apărut ulterior şi domnul Radu Timiş (producătorul Cris Tim n.r.) care se află în acest areal delimitat, iar el ca să poată produce trebuie să adere la asociaţie şi să respecte caietul de sarcini”, a explicat Irimescu.
Potrivit Ministerului Agriculturii, anunţul privind înregistrarea ‘Salamul de Sibiu’ (IGP) ca produs de Indicaţie Geografică Protejată a fost publicat vineri, 19 februarie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie 2016.
Conform procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declaraţie de opoziţie.
Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, ‘Salamul de Sibiu’ dobândeşte oficial denumirea de indicaţie geografică protejată la 20 de zile de la publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv pe 10 martie 2016.
Comisia Europeană a anunţat vineri într-un comunicat că „Salamul de Sibiu” a devenit cel de-al doilea produs românesc inclus în registrul celor ce poartă denumirea de „Indicaţie Geografică Protejată” (IGP), aprobând în data de 19 februarie cererea de înregistrare depusă de autorităţile române în acest sens.
Potrivit Comisiei Europene, acest tip de salam este un preparat din carne crudă, uscat, asemănător cârnatului, acoperit cu un strat subţire de mucegai. El este produs în Bucureşti şi în judeţele Bacău, Braşov, Covasna, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi, după cum sugerează şi numele, Sibiu. Primele referiri la producţia şi comercializarea lui datează din secolul al XIX-lea, el fiind denumit iniţial „Salam de iarnă”.
