2.2 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăDe unde vrea Guvernul să aducă investiţii de 10 miliarde euro

De unde vrea Guvernul să aducă investiţii de 10 miliarde euro

„Planul de investiţii“ vorbeşte în primul rând despre lucrurile deja făcute de Guvern: “2012 – consolidare macroeconomică, măsuri de dreptate socială, reluarea creşterii economice, oprirea risipei din banii publici”.

Cum suntem deja în 2013, putem presupune că ne-am consolidat macroeconomic cu succes, am reluat creşterea economică (un mare merit îl va avea anul agricol bun din 2013) şi am stopat decisiv şi risipirea banului statului, de vreme ce tocmai au fost majorate plafoanele pentru achiziţiile publice.

Ba chiar şi etapa a doua pare raportată ca succes: “Primele luni din 2013 – stabilitate economică şi politică, deblocarea programelor operaţionale, relansarea luptei antievaziune (reforma ANAF), reforma salarizării administraţiei”, având în vedere că am trecut de jumătatea anului. Am asistat la deblocări de fonduri europene, adevărat, dar n-am prea simţit restructurarea ANAF între timp, iar reforma salarizării administraţiei este abia în stadiul de proiect (se urmăreşte crearea unui raport de 1 la 7 între cele mai mici şi cele mai mari salarii).

50 de mii de noi locuri de muncă

Ajungem în fine la etapa a treia, ultima din Plan, singura care aduce mai multe detalii despre investiţiile strategice. Pe scurt, e vorba de “relansarea relaţiilor politice şi economice externe (Europa, Asia), atragerea de investiţii de 10 mld. euro şi crearea de minimum 50.000 de noi locuri de muncă până la finalul anului”.

Înainte de a comenta mai pe larg domeniile-ţintă şi investiţiile estimate, să remarcăm “modestia” obiectivului privind locurile de muncă rezultate în urma unor asemenea investiţii-mamut. 50.000 de noi locuri de muncă la 10 miliarde euro investiţii atrase ar echivala cu 200.000 euro pentru fiecare loc de muncă nou-apărut până la finalul lui 2013, sumă care poate părea destul de mare. De altfel, suma de 10 miliarde atrasă în 2013 ar reprezenta mai mult decât investiţiile străine directe din anii de criză (2009-2012, în total 9,2 miliarde euro) sau o reeditare a anului de excepţie 2008, când investiţiile străine directe în România au fost de 9,49 miliarde euro. Ţinta privind locurile de muncă este plasată chiar mai jos decât succesul raportat în “Planul de Investiţii Strategice” lansat ieri de Guvern: crearea a 100.000 de noi locuri de muncă în cele 6 luni de la preluarea puterii de USL, pe segmentul firmelor cu peste 4 angajaţi (creştere de la 4,25 la 4,37 milioane).

Energie

Sursele investiţiilor sunt cazacii de la KazMunaiGaz (1,2 miliarde dolari), China Huandian Engineering cu noul grup energetic de 500 MW de la Rovinari (1 miliard dolari), Marubeni în parteneriat cu Elcen pentru o centrală pe gaz la Fântânele, Mureş (investiţie estimată la 150 milioane euro), centrala Târniţa-Lăpuşteşti, grupurile 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, listările de pachete minoritare la Transgaz (aici e o scăpare, s-a consumat deja), Nuclearelectrica, Hidroelectrica, CE Oltenia, Electrica.

În ceea ce priveşte Rompetrol, cazacii au preferat să cumpere 25% din acţiuni (cele 200 milioane euro), cât să poată controla total compania fără a fi deranjaţi de minoritari, iar restul de 18% le-au lăsat statului cu promisiunea că vor investi până la 1 miliard dolari într-un fond regional cu planuri mari (construcţia a 350 de benzinării, printre care 150 în România etc.), partea română urmând să beneficieze în acest fel de creşterea valorii participaţiilor sale.

Pentru grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă nu se mai pomeneşte investitorul potenţial şi sumele aferente, semn că promisiunile după vizita din China au fost, poate, un bluff. Pentru centrala Tarniţa-Lăpuşteşti există doar societatea de proiect, ca şi la grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, deci n-ar trebui să ne facem planuri cu miliardul de euro până la finalul anului. Bani s-ar putea obţine din listările de pachete minoritare. La Nucle­arelectrica trebuia deja să înceapă oferta publică pentru listarea la bursă, pe 10 iulie, iar Hidroelectrica ar putea demara procesul odată ieşită din insolvenţă, iar Compania Energetică Oltenia şi Electrica par ţinte cam îndepărtate pentru 2013 (interesul pentru acţiunile termocentralelor nu poate fi oricum prea mare, în condiţiile în care coşul reglementat dispare, iar preţul lor de producţie este de peste 190 lei/MWh).

Resurse naturale

Investiţiile strategice în acest domeniu sunt exploatările de la Marea Neagră pentru petrol şi gaze (Exxon Mobile, OMV, Romgaz – investiţii estimate la peste 1 miliard euro până în 2018), explorările de gaze de şist ale companiei Chevron, dezvoltarea de noi zăcăminte de OMV Petrom (exemplu: Suplacu de Barcău, investiţie de 200 milioane), parteneriat pentru retehnologizarea Cuprumin, pornirea exploatărilor aurifere de la Roşia Montană şi Certej, “cu respectarea standardelor de mediu”, gazoductul Ungheni-Iaşi (investiţie de 24 milioane euro).

Noutatea este revenirea în forţă a proiectului Roşia Montană, premierul afirmând că “13 ani de când se tot plimbă prin diverse structuri parlamentare este de ajuns”. Se pare că vom avea o decizie a Parlamentului la începutul sesiunii viitoare. Dacă în campania electorală Guvernul PDL era demonizat pentru vânzarea resurselor, acum atât exploatarea auriferă, cât şi gazele de şist devin proiecte fezabile, “cu respectarea standardelor de mediu”, deşi între timp au existat referendumuri locale picate pe această temă.

La capitolul redevenţe, Executivul are de gând să le aducă “la media mondială”, cu un discount pentru exploatările din Marea Neagră. “Nu spun că vom face cele mai mari redevenţe, că pleacă oamenii din ţară. Nu le vom mai face însă nici cele mai mici, va fi exact media mondială, astfel încât să existe interesul să rămână în ţară, să exploateze”, spunea ieri premierul. Destinaţia tuturor redeven­ţelor nu va fi însă bugetul de stat ca până acum, ci un fond de investiţii suveran. “Le punem într-un fond de dezvoltare şi le folosim numai pentru finanţarea obiectivelor prioritare: o să decidem – dacă avem nevoie de autostrăzi, să informatizăm toată ţara, să facem un centru cum e cel de la Măgurele”. În condiţiile în care a existat în ultimii 2 ani o strategie de tăiere a investiţiilor publice, pe motiv de lipsă de eficienţă şi risipă, ar putea fi altfel în cazul fondului suveran de investiţii?

Agricultură

În afara banilor europeni (plăţi directe de 2,8 miliarde euro), totuşi şansele de implementare a unor măsuri în agricultură rămân reduse, ca în fiecare an, din cauza lipsei finanţării. Ar trebui să vedem până la finalul anului un program naţional pentru refacerea sistemului de irigaţii (inclusiv programul “Prima umplere”!), demararea construcţiei în toate regiunile a platformelor de colectare pentru legume şi fructe prin PNADR, un fond mutual pentru susţinerea sectorului agricol, microcredite pentru investiţii în agricultură (băncile nu prea se înghesuie să finanţeze însă agricultura) şi ferme familiale.

Industrie

Planul enumeră aici proiectele mai multor companii, destule deja demarate (Dacia, Ford, Oracle, Michelin, Pirelli – extindere, Daimler – Sebeş, Huawei, Bosch, Fribourg Development – Cluj Napoca, De Longhi – Jucu, Austria Card – Bucureşti, etc. Se vorbeşte şi de investiţii de peste 1,3 miliarde euro în parcuri industriale, “începând din acest an” şi de ajutoare de stat “în perioada mai 2012-iulie 2013“ prin cele 13 acorduri de finanţare emise de MF în valoare de 166 milioane euro (pentru investiţii demarate de 429 milioane euro).

Infrastructură

Acesta este cel mai lapidar capitol. Documentul pomeneşte de licitaţii de 1,2 miliarde euro prin POS Transporturi pentru infrastructura feroviară (nu este clar dacă este inclus proiectul în valoare de 300 milioane euro pus în pericol de insolvenţa grupului Alpine), de tronsoane de autostradă de 1 miliard euro deja licitate (până la demararea efectivă a lucrărilor poate trece ceva timp) şi 3 autostrăzi în procedură de concesionare: Comarnic-Braşov, Piteşti-Craiova, Centura de Sud a Bucu­reş­tiului, unde nu se ştie când apar efectiv concesionarii.

Cine este Dan Andronic de la Guvern?

Documentul numit „Planul Naţional de Investiţii Stategice şi Creare de Locuri de Muncă“ putea fi descărcat ieri de pe site-ul Guvernului, www.gov.ro. Cei care descărcau însă acest document în propriul calculator aveau parte de o mare surpriză. Dacă dădeau click dreapta cu mouse-ul pentru a vedea caracteristicile documentului, în dreptul autorului era trecut numele “Dan Andronic”. Acest lucru înseamnă că Planul Naţional de Investiţii a fost realizat de pe un calculator care avea ca utilizator (user) o persoană care se numea Dan Andronic.

Interesant este că, la 30 de minute după ce am constatat acest lucru, documentul a fost modificat pe site-ul oficial al Guvernului, iar în dreptul autorului a rămas un spaţiu liber. Pentru a lămuri de ce apare numele fostului consultat politic şi actual acţionar al „Evenimentului Zilei“ şi „Capital“ în dreptul autorului unui document oficial al Guvernului, am cerut lămuriri purtătorului de cuvânt al premierului, Andrei Zaharescu: “Nu am nici un fel de explicaţie, nu ştiu ce s-a întâmplat, o să vorbim la IT”.

Zaharescu ne-a spus că va reveni cu un punct de vedere în jurul orei 16, lucru care nu s-a întâmplat. Dan Andronic nu a putut fi contactat deoarece a avut telefonul închis.

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă