Documente secrete ale fostei Gărzi Financiare, intrate în posesia României libere, dezvăluie un mecanism de corupție desfășurat prin taxe de protecție impuse comercianților din Ilfov de către înalți funcționari publici.
Documentele reprezintă un raport intern al Gărzii Financiare, din 2012, cu specificația privind drumul către instituțiile de anchetare a fiecărui caz de corupție în parte. Pe scurt, este vorba despre o organizație de tip mafiot formată din reprezentanți ai autorităților statului.
Conform documentelor, Sorin Blejnar, fostul preşedinte ANAF, împreună cu Robert Rusu, fostul comisar-şef al Gărzii Financiare Ilfov, Dragoş Rusu, fostul comisar general adjunct al Gărzii Financiare, şi mai multe persoane de etnie kurdă, au încheiat un acord de „colectare a banilor“ pentru zona București-Ilfov.
O parte din sumă mergea în zona politicului din România, iar o alta lua calea străinătăţii, potrivit surselor „României libere“.
Miezul acțiunii era în Voluntari
„În complexul Smart Expo (un fief al grupării din comuna Voluntari – n.n.) sunt mai multe standuri, închiriate de persoane date în urmărire generală, care efectuează spălare de bani, şi mai multe persoane care tranzacţionează bani în afara României, fără acte“, se arată în documentele aflate în posesia noastră. Este vorba despre bani gheață, adică, pe românește, genți cu bani care luau calea străinătății.
Spălarea de bani „se efectua de persoane date în urmărire generală“, se arată în hârtii, prin anumite firme controlate de acestea. Este uluitor faptul că un urmărit general nu numai că nu se ascunde, dar chiar continuă săvârșirea de infracțiuni și nu îl vede nimeni!
Firmele își schimbau numele din două în două luni pentru a nu plăti TVA și impozit pe profit: 10% din plăți se făceau pe facturi normale, iar 90% pe facturi la negru.
Documentele mai arată că s-au făcut nenumărate confiscări abuzive de mărfuri de către Garda Financiară, iar produsele au fost revândute prin firmele clientelare, banii obținuți fiind împărțiți între vânzători și cei ce confiscaseră marfa!
Comercianții erau urmăriți de o rețea de informații condusă de un turc condamnat la 7 ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Firmele cu încasări mari erau șantajate cu controlul și li se cerea taxă de protecție.
5.000 de euro „taxă“ de la firmele mari, 2.000 de euro de la cele mici
Mai departe, raportul fostei Gărzi Financiare arată că „Marius Iordache Florin, fost comisar în cadrul Direcției Ilfov, a fost delegat de Robert Rusu să meargă la firmele care operează pe raza judeţului, pentru a cere 5.000 de euro pe lună de la firmele mari şi 2.000 de euro de la firmele mici, reprezentând taxă de protecţie.
Să facem câteva calcule simple. În judeţul Ilfov erau înregistrate la vremea respectivă 18.500 de firme. Să zicem că acestea nu plăteau decât 2.000 de euro pe lună taxă de protecţie. La o înmulțire simpl, rezultă că doar din taxa de protecție această grupare câștiga 37 milioane de euro pe lună! Banii erau colectați de firmele conduse de șefii „serviciului secret“ al infractorilor și predați unor comisari ai Gărzii Fianciare.
Pentru a intra în rândul acestor comisari „speciali“, cei interesați trebuiau să plătească o taxă. În iulie 2011, arată documentele pe care le deținem, a avut loc o testare a comisarilor Gărzii Financiare.
Pentru a trece examenul, fiecare candidat trebuia să cotizeze 35.000 de euro. De unde credeţi că îşi recuperau banii aceşti candidaţi? Scrie în acte: de la comercianţii care plăteau taxele de protecţie.
Am solicitat Direcției Naționale Anticorupție să ne comunice dacă există o anchetă în curs cu privire la dezvăluirile din actele Gărzii Financiare, dar nu am primit răspuns.
Văd că despre mine scriu că am dispus un control la comercianții de legume și fructe… Le-am solicitat celor de la Garda Financiară să facă verificări pe «domeniul ăsta» permanent. Nici nu știu dacă era abuziv, pentru că se monitorizau zilnic toate mărfurile ce veneau din spațiul comunitar.“
Răspuns.Sorin Blejnar nu ştie „dacă era abuziv“!
Sorin Blejnar a acceptat să vorbească despre documentele care menționează despre „taxele de protecție“ și care îl incriminează. „Nu-i cunosc pe cei de pe listă, în subordinea mea erau vreo 30.000 de oameni, nu aveam cum să-i cunosc. Văd că despre mine scriu că am dispus un control la comercianții de legume și fructe… Le-am solicitat celor de la Garda Financiară să facă verificări pe «domeniul ăsta» permanent. Nici nu știu dacă era abuziv, pentru că se monitorizau zilnic toate mărfurile ce veneau din spațiul comunitar… Dacă vă amintiți cu florile din Olanda, așa s-a făcut, cu aplicația «Trafic – Control». Aplicația a costat 4.500 de euro, o investiție cu rezultate spectaculoase. Și azi se lucrează cu ea. Chiar și angajările de la Antifraudă, de acum, din martie… Se fac niște angajări masive… Sunt pentru oameni care vor fi folosiți exclusiv pentru a-i pune pe frontierele comunitare și pentru a folosi această aplicație. Dar, cum spuneam, nu s-au mai făcut confiscări zilnice, cum era odată“, a declarat Sorin Blejnar pentru „România liberă“.
Acesta a precizat că “în ce privește aceste documente, am vrut doar să vă lămuresc… Probabil că cineva a reclamat pentru confiscarea mărfii, că văd că acolo apare și DNA, dar DNA are o mulțime de dosare, se fac verificări… Credeți că dacă era ceva, mai era pe funcție?! Cred că sunt doar niște fantezii…“, a menționat fostul președinte al ANAF.
Desființare. Ineficiență și corupție
Garda Financiară a fost desființată de la 1 noiembrie 2013, fiind înlocuită cu Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), o structură fără personalitate juridică din cadrul ANA, care are atribuţii de prevenire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală. „Înfiinţarea DGAF a fost necesară din cauza ineficienţei cronice a Gărzii Financiare, care ajunsese să se ocupe de foarte multe atribuţii în locul obiectivului principal, şi anume controlul operativ. (…) Şi, cel mai rău în opinia mea, era o «fabrică» de produs sesizări penale, cu care îngreunau activitatea Fiscului şi a organelor de cercetare penală, fără finalitate. Ar mai fi de adăugat şi percepția justificată a opiniei publice privind corupţia endemică din activitatea acestei structuri a Fiscului“, declara în 2014, pentru revista Capital, fostul președinte al ANAF, Gelu Diaconu.